Femeile Bibliei - Sara și Agar

Sursă imagine: Pinterest

De citit: Geneza capitolul 12 -21.

Sara (numită inițial Sarai) și Agar, două femei diferite care locuiesc pentru o vreme în aceeași casă. 

Sara, o femeie israelită, frumoasă la chip, soție a unui bărbat credincios pe nume Avraam (numit inițial Avram). Aceasta își respectă soțul și îl ascultă, chiar și atunci când acesta are momente de slăbiciune, iar decizille sale nu sunt în concordanță cu voia lui Dumnezeu. 

Ca și nume, Sarai semnifică prințesa mea.

”Când era aproape să intre în Egipt, a zis nevestei sale Sarai: Iată, știu că ești o femeie frumoasă la față. Când te vor vedea egiptenii, vor zice: Aceasta este nevasta lui! Și pe mine mă vor omorî, iar pe tine te vor lăsa cu viață. Spune, rogu-te, că ești sora mea, ca să-mi meargă bine din pricina ta, și sufletul meu să trăiască datorită ție.”Geneza 12: 11,12,13

În contextul cultural de atunci copiii erau foarte importanți în viața de familie, totuși, cu toate că Dumnezeu le promisese că vor avea o sămânța mare (Geneza 15: 2-5), Sara era stearpă. Prin acțiunile sale, ea dovedește că nu se încrede suficient în promisiunea lui Dumnezeu și că nu este dispusă să aștepte timpul Lui. Astfel, ea concepe propriul său plan și acționează conform acestuia. 

Aici intră în scenă Agar, o femeie egipteancă, servitoare/roabă a Sarei. 

”Sarai, nevasta lui Avram, nu-i născuse deloc copii. Ea avea o roabă egipteancă numită Agar.” Geneza 16:1

Statutul lui Agar se schimbă, atunci când Sara își pune în aplicare planul, trimițând-o pe aceasta să îi fie soție propriului ei soț și să îi nască un copil. Acest obicei era practicat în acea vreme și acceptat în cultura respectivă, însă nu era în concordanță cu voia lui Dumnezeu. 

Astfel Sara, are o influență negativă asupra lui Avraam și îi oferă servitoarei sale, Agar, un statut pe care aceasta nu ar trebui să îl aibă, după care mai târziu, când consecințele se întorc împotriva ei suferă, nu își asumă responsabilitatea pentru ce a făcut, ci aruncă vina asupra lui Avraam. Rezultatul? Nimic mai mult, nici mai puțin decât câteva inimi frânte: a ei, a soțului ei și a servitoarei ei. 

”Atunci Sarai, nevasta lui Avram, a luat pe egipteanca Agar, roaba ei, și a dat-o de nevastă bărbatului său Avraam [...]. El a intrat la Agar și ea a rămas însărcinată. Când s-a văzut ea însărcinată a privit cu dispreț pe stăpâna sa. Și Sarai a zis lui Avram: Asupra ta să cadă batjocura aceasta care mi se face! Eu însămi ți-am dat în brațe pe roaba mea, și ea când a văzut că a rămas însărcinată, m-a privit cu dispreț. Să judece Domnul între mine și tine! Avram a răspuns Sariei: Iată roaba ta este în mâna ta, fă-i ce-ți place! Atunci Sarai s-a purtat rău cu ea și Agar a fugit de ea.” Geneza 16: 3, 4, 5,6.

Așadar, Agar devine soție, iar mai apoi mamă și își uită locul de servitoare. Curând însă, este readusă cu picioarele pe pământ, iar ea fuge. Agar, nu făcea parte din poporul lui Dumnezeu, totuși, El avea privirea îndreptată asupra ei. El o cunoștea pe ea, îi cunoștea necazul și cunoștea până și locul în care a fugit. Astfel, ea îl numește ”Dumnezeu care mă vede”.

”Îngerul Domnului a găsit-o lângă un izvor de apă în pustie.” Geneza 16:7

”Ea a numit Numele Domnului care-i vorbise: Tu ești Dumnezeu care mă vede! Căci a zis ea: Cu adevărat, am văzut aici spatele Celui ce m-a văzut!” Geneza 16:13

Într-un final, la timpul ales de Dumnezeu, Sarai rămâne însărcinată, promisiunea lui Dumnezeu se împlinește chiar prin mijloace omenești imposibile. Ea devine mama unei seminții alese prin har, atunci când îl naște pe Isaac, căci mai târziu din această genealogie, avea să se nască Isus Hristos, mântuitorul nostru. Numele i se schimbă din Sarai în Sara, care înseamnă prințesa evreilor. 

”[...] ci numele ei să fie Sara.  Eu o voi binecuvânta și îți voi da un fiu din ea [...] și ea va fi mama unor neamuri întregi [...] ”Geneza 17: 15, 16

”Sara a rămas însărcinată și a născut lui Avraam un fiu la bătrânețe” Geneza 21:2

Agar este izgonită împreună cu fiul ei din familia lor, însă Dumnezeu le poartă de grijă. Geneza 21:8-21.

Ce putem învăța de la Sara: Acțiunile noastre au consecințe nu doar asupra noastră ci și asupra familiei noastre și a oamenilor din jurul nostru. Ca și soții/iubite noi avem o influență asupra soților/iubiților noștri, ce facem cu ea? Influențăm noi spre bine sau spre rău? Ca și femei, uneori putem cădea în extrema de a asculta, de soții noștri, chiar și atunci când aceștia nu caută voia lui Dumnezeu. Este important să ne amintim că singurul de care trebuie să ascultăm întotdeauna, necondiționat este Dumnezeu, iar mai apoi vin soții sau familia. Dorințele tale pot fi bune, dar nu trebuie să le lași să pună stăpânire pe tine, întotdeauna pune-ți încrederea în Dumnezeu și așteaptă timpul Lui. 

Ce putem învăța de la Agar: Dragostea lui Dumnezeu nu are limite. Poate te simți departe de casă, murdară și rănită, însă Dumnezeul care a văzut-o pe Agar atunci, continuă să vadă și să îngrijească suflete și astăzi, fie acestea și străine față de El. 

L-ai întâlnit tu pe Dumnezeul cel adevărat?

Sursă imagine: Pinterest

Adesea îl căutăm pe Dumnezeu, însă nu ne dorim să îl găsim pe El, Cel adevărat, ci pe el cel creionat în gândul nostru. Avem tot felul de prejudecăți și cunoștințe prestabilite despre El, pe care le credem reale și cu care dorim să mergem înainte. Îl căutăm pe Dumnezeu, fără să ne dezbrăcăm de noi înșine și de ideile noastre, fără să ne deschidem inima și să fim sinceri. 

Întreabă-te astăzi, tu cu ce fel de gând îl cauți pe Dumnezeu? 

• Îl cauți pe Dumnezeu având prejudecăți?

Auzim multe de peste tot despre Dumnezeu, dar oare câte din lucrurile pe care le auzim sunt adevărate? Da, fiecare am crescut într-o religie anume, toți cu gândul că religia de care aparținem noi e cea mai bună. Din păcate acest lucru este fals. Cum ar putea să fie adevărat? Dacă ar fi adevărat ceea ce credem fiecare, ar însemna că toate religiile din lume sunt cele mai bune și mai drepte. Este doar o singură problemă, ele se cam exclud una pe alta. Nu, Coranul nu este același lucru cu Biblia, Allah nu e același cu Dumnezeul creștinilor, nici cu Buda sau alții. De ce? 

Ca să înțelegem dacă este vorba despre același Dumnezeu sau nu, trebuie să ne uităm la teologia pe care o proclamă fiecare. Din moment ce acești dumnezei, proclamă teologii diferite, creștinismul având chiar o teologie exclusivistă, Iisus mergând până acolo și zicând că nu există altă cale în afară de El, este clar că undeva, ceva e greșit. Există un Dumnezeu pe lumea aceasta, unul singur, dar nu toți cred în El, fiindcă nu toți îl cunosc. 

Întrebarea e, L-ai întâlnit tu pe Dumnezeul cel adevărat, sau încă umbli după prejudecățile din mintea și inima ta? 

Dacă îți dorești din toată inima îl poți găsi pe Dumnezeu. Nu, nu pe cel pe care ți-l imaginezi tu, nu după standardele tale sau ale lumii, ci pe El cel Adevărat. Cum? Pleacă-ți genunchii și roagă-te. Nu o fă ca până acum, ci dă-ți la o parte orice convingere pe care o ai față de El. Vino cu o pagină albă, cu o inimă deschisă și cu o foame sinceră după El, după caracterul Lui, după prezența Lui, prietenia Lui. Și lasă-L pe El să îți arate cine este. 

• Îl cauți pe Dumnezeu având o motivație greșită?

Ne-am obișnuit să îl căutăm pe Dumnezeu doar atunci când avem nevoie de El. Când ne lipsește ceva și nu reușim să realizăm de unii singuri, când avem greutăți, când am vrea un răspuns la o întrebare. Suntem centrați pe noi. E vorba mereu doar despre noi: noi și planurile noastre, noi și dorințele noastre, noi și durerile noastre. Dumnezeu este văzut ca un duh din acela din lampă, care la o simplă strigare ar trebui să vină și să ne îndeplinească nouă dorințele sau rugăciunile, și dacă nu o face, ne supărăm. Fie începem să îl renegăm cu totul, fie începem să credem că El nu e cu noi sau că nu ne iubește. 

Te-ai întrebat vreodată, ce vrea Dumnezeu de la tine? În loc să te focalizezi atât de mult pe ce vrei tu de la El, poate ar trebui să te uiți la ce vrea El de la tine. Fiindcă Dumnezeu te-a creat, te iubește, și și-a revelat Cuvântul Său, Biblia, ca să te învețe anumite lucruri și ca să îți arate cine ești, care este identitatea ta și ce dorește El de la tine. Începe astăzi să cauți să cunoști Cuvântul Său, să cauți să înțelegi ce vrea Dumnezeu de la tine și să te rogi pentru voia Lui în viața ta. 

• Îl cauți pe Dumnezeu fără să fii dispus să îl și asculți?

Dumnezeu ne vrea binele, El nu dorește altceva decât inima noastră sinceră, dar adesea, noi, nu vrem ce vrea Dumnezeu și nu dorim să îl ascultăm. Totuși, măsura în care El ne promite prezența și binecuvântarea Sa, este și măsura în care noi ascultăm de El. Și mai exact, la ce ne cheamă Dumnezeu? La curăție, la o viață sfântă, dreaptă. La o inimă caldă, jertfitoare, iertătoare. La o prietenie și o relație cu El, prin care să îi permitem nu doar să facă parte din viața noastră ci să ne și conducă pașii. Îți pui tu încrederea în El, asculți tu de El sau ești de unul singur pe drumul vieții tale? 

Dumnezeu dorește o relație personală cu tine. O relație bazată pe respect, dragoste, prietenie, ascultare. Dumnezeu nu poate asculta de tine, dacă tu nu asculți de El. Degeaba te dorește El și e lângă tine, dacă Tu nu îl dorești pe El și voia Lui și fugi în toate direcțiile numai înspre El nu. Dumnezeu e la pachet cu caracterul Său, cu identitatea Sa, cu voia Lui. Nu poți să îl ai pe Dumnezeu, dar fără standardele Sale. Ori îl iei pe de-antregul, ori ești pe undeva pe lângă. 

”Mă veţi căuta, şi Mă veţi găsi dacă Mă veţi căuta cu toată inima.” 

Biblia, Ieremia 29:13

Dumnezeu se lasă găsit. Întrebarea e, tu chiar vrei să îl cauți?

Băieți și fete care nu se mai maturizează

Sursă imagine: Pinterest

Suntem prea comozi. Nu o spun cu mândrie. Cu comoditatea și lenea nu te poți mândri, dar așa suntem noi, generația de astăzi. 

Fetelor le e greu să fie gospodine și nu își doresc să devină femei. Vor mai degrabă să ia totul de-a gata și dacă se poate să trăiască povestea vieții lor alături de Făt Frumos, dar fără prea multă maturitate. Ele nu vor tot pachetul, ci doar partea aia faină din el, sau, altfel spus, vor doar toppingul de deasupra nu și ce e rămas pe fund. Băieților le e greu să înceteze să se mai țină după fusta mamei și să își ia în mâini menirea de a fi bărbați. Unii au probleme în a își găsi un job și în a se ține de el, iar alții pur și simplu refuză să își ia anagajamente. 

Mamele, prea prinse între gospodărie sau faliment, între copii sau ele însele aleargă dintr-o parte în alta, căutând să controleze totul sau nimic, păcălindu-se și suferind aievea în tăcere. Tații, dați dispăruți de-a dreptul, atât de dispăruți încât lumea începe să se întrebe dacă chiar a existat la un  moment dat așa ceva, precum o familie cu tați, căci acesta e un lucru aproape de negăsit în zilele noastre.

Sunteți în șoc? Ei bine, nu fiți! Cam asta este ceea ce societatea din jurul nostru modelează. Băieți și fete care nu se mai maturizează, nu mai caută responsabilitate și nu mai știu ce e acela angajament. Familii în faliment, date la știri zi de zi, inimi frânte și copii care se trezesc dintr-o dată orfani, deși în acte au părinți.

Dragi părinți, sunteți datori să vă creșteți copiii cu înțelepciune nu doar cu dragoste. Sunteți datori să îi educați, să îi responsabilizați, să le stabiliți limite și să îi îndrumați.Nu le oferiți ajutor atunci când faceți lucruri în locul lor, ci doar le substituiți voința și nevoile. Nu vă mai întindeți mai mult decât vă e plapuma! Da, știu, e greu, sunt copiii voștri, dar au și ei nevoie să învețe unele lucruri pe pielea lor, să fie lăsați să facă propriile alegeri, să trăiască, nu să fie mereu sub papuc. Și nu în ultimul rând, au nevoie să nu fie cocoloșiți întruna, mai mult decât e cazul ci să învețe ce înseamnă să îți câștigi pâinea și să muncești pentru nevoile tale; ce înseamnă să îți porți de grijă, să faci curat după tine, să fii ordonat și disciplinat. Nu uitați că copiii voștri vor deveni adulții de mâine. Ei vor duce societatea mai departe așa cum i-ați educat voi, vor face exact ce le-ați permis să facă. 

Creșteți în schimb băieți care se vor transforma la vremea porivită în bărbați. Bărbați care vor ști să își respecte părinții, familia, dar nu vor ezita să se dea un pas înainte, pentru a își întemeia propriul cămin. Bărbați la care nu le va fi frică să pună mâna la treabă, să repare ceva stricat prin casă sau să își iubească soția. Bărbați care vor ști cum să aibă grijă de o femeie, cum să o curteze și cum să se bucure de ea. Bărbați care vor fi un adăpost pe vreme de furtună și vor ști să ofere siguranță, încredere și dragoste. Bărbați care vor dori cu bucurie să devină tați și să își asume rolul în provocările zilnice, în viața luată la pas, nu doar pe hârtie. Bărbați care vor putea să își educe copiii cu discernământ, responsabilitatte și onoare. 

Creșteți în schimb, fete care se vor transforma la vremea potrivită în femei. Femei care își vor înțelege menirea și nu se vor angrena în lupte care nu le aparțin. Femei care își vor cunoaștea valoarea și vor ști cine sunt, de ce sunt și ce au de făcut. Femei care vor deveni soții mature, mame, bunice și își vor modela cu drag căminul, transformându-l într-un loc în care el va dori mereu să se întoarcă. Femei care nu vor fugi de muncă, de responsabilități sau de copii și își vor lua datoria de angajat, soție, mamă, sau orice ar fi ele, în serios. Femei de care nu va trebui să tragă nimeni ca să își spele vasele sau ca să își îngrijească casa. Femei mature care nu se vor clătina la primul vânticel și nici nu vor face din viața lor o pledorie în jurul unui bărbat, căutând orice doar ca să primească atenția lui. 

Dacă vreți modele de astfel de cămine, astfel de bărbați și de femei, puteți privi în Biblie, sau puteți privi în jur la cealaltă parte a peisajului, la oameni care trăiesc pe lângă noi, care s-au dedicat lui Dumnezeu și au reușit să clădească familii în adevăratul sens al cuvântului. 

Femeile Bibliei - Eva

Sursă imagine: Pinterest

De citit: Geneza capitolul 2, 3

Primul om pe care Dumnezeu l-a făcut, a fost de parte bărbătească și s-a numit Adam, dar Dumnezeu nu s-a oprit acolo. 

Biblia ne spune : 

”Domnul Dumnezeu a zis: Nu este bine ca omul să fie singur; am să-i fac un ajutor potrivit pentru el.” Geneza 2:18 

Eva este făcută cu scopul de a fi un ajutor potrivit pentru Adam, o tovarășă de viață pentru el. În acest stadiu al vieții ei, ea este soție.

”Și omul a zis: Iată în sfârșit aceea care este os din oasele mele și carne din carnea mea! Ea se va numi femeie, pentru că a fost luată din om. De aceea va lăsa omul pe tatăl său și pe mama sa, și se va lipi de nevasta sa, și se vor face un singur trup.” Geneza 2:23, 24

Eva este vulnerabilă în fața ispitei și se focusează pe creație (șarpele) în loc să se focuseze pe Creator (Dumnezeu). Alege să creadă că Dumnezeu nu dorește ce e mai bine pentru ea și se îndoiește de El, în loc să se îndoiască de șarpe și să pună la cercetare cuvintele lui. Prin acest act, ea îi permite celui rău să vorbească cu ea și îi primește ideile deși acestea sunt în contradicție cu învățătura primită de la Dumnezeu, Creatorul lor. 

”El a zis femeii: 

-Oare a zis Dumnezeu cu adevărat, să nu mâncați din toți pomii din grădină? 

Femeia a răspuns șarpelui: 

-Putem să mâncăm din rodul tuturor pomilor din grădină, dar despre rodul pomului din mijlocul grădinii, Dumnezeu a zis ”Să nu mâncați din el, și nici să nu vă atingeți de el, ca să nu muriți.”

Atunci șarpele a zis femeii: 

-Hotărât că nu veți muri, dar Dumnezeu știe că în ziua când veți mânca din el, vi se vor deschide ochii, și veți fi ca Dumnezeu, cunoscând binele și răul.” Geneza 3: 1-5

Vedem aici, o femeie credulă, naivă, care ia drept bun ce i se spune și care mai apoi, are o influență negativă asupra bărbatului ei, devenind din persoană ispitită o persoană ispititoare. 

Șarpele nu face altceva decât să se joace cu cuvintele, să semene îndoială peste adevărul spus de Dumnezeu și să ispitească. Eva îl crede și ajunge să aducă ispita mai departe spre soțul ei. 

”A luat deci din rodul lui și a mâncat; a dat și bărbatului ei, care era lângă ea, și bărbatul a mâncat și el.” Geneza 3:6  (partea a doua a versetului)

Oare cum ar fi fost dacă Eva ar fi ascultat de Dumnezeu până la capăt? Întrebarea pe care ar trebui să ne-o punem astăzi ca și femei este, noi de cine ascultăm? I-am permis noi lui Dumnezeu să fie cu adevărat în inima noastră și acționăm în conformitate cu Cuvântul Lui, căutând voia Lui? Ce fel de influență avem asupra soților noștri (pentru cele căsătorite) sau asupra oamenilor din viața noastră (pentru cele necăsătorite)? Suntem prinse în păcat? Suntem ispitite? Cu siguranță suntem ispitite în mii de feluri. Întrebarea e, cum răspundem ispitei? Mare atenție, căci odată ce răspundem cu da în fața ispitelor, suntem extrem de vulnerabile în fața păcatelor și putem ușor să ne prindem în ele, odată prinse în păcat vom deveni la rândul nostru, ispititoare și vom avea o influență negativă asupra celorlalți. 

Pe ce cale a venit ispita? 

”Femeia a văzut că pomul era bun de mâncat și plăcut de privit, și că pomul era de dorit ca să deschidă cuiva mintea.” Geneza 3:6  (partea întâi a versetului)

Sunt trei tipuri de ispite pe care le putem detecta de aici: 

• nevoi trupești (hrană, sex, băutură)
• plăcerile ochiului (frumusețe, atractibilitate)
• cunoștință (înțelepciune, realizare)

Lucrurile în sine nu sunt păcătoase, însă atitudinea pe care noi o avem față de acele lucruri e cea care schimbă un lucru bun într-un lucru păcătos. 

Ce a câștigat Eva ascultând de șarpe? Cine a mințit până la urmă, șarpele sau Dumnezeu? Dumnezeu nu poate să mintă, întrucât El e adevărul, dar șarpele da. În final, cine era cel care dorea binele Evei? Dumnezeu. Neascultarea de Dumnezeu atrage după sine consecințe, la fel cum a atras și pentru Adam și Eva. Citind mai departe, Geneza 3, veți descoperi consecințele alegerii lor. 

Femeie, ai fost creată de Dumnezeu cu un scop nobil. El știe care e rostul vieții tale mai bine ca oricine, fie că ești singură sau fie că ai o familie, fie că ai statut  de bunică, de soacră, de mamă, de tânără soție sau de domnișoară, Dumnezeu te vrea pentru El. Nu te pângări cu tot ce lumea aceasta îți oferă și nu asculta de glasul celui rău. Caută să îl cunoști pe Dumnezeu, să te apropii de El și să asculți de El, căci numai El te iubește cu adevărat și îți dorește binele chiar și atunci când tu nu înțelegi anumite lucruri. 

Ține minte, singurul care va lupta întotdeauna cu o inimă sinceră pentru binele tău, e chiar Dumnezeu, Tatăl tău!