Suntem egoişti când suferim?

Haideţi să ne oprim un pic din rutina zilnică şi să ne gândim. Oare nu suntem prea egoişti? Întotdeauna aşteptăm ca cel de lângă noi să facă primul pas, aşteptăm să ni se spună "iartă-mă, te rog frumos" etc. Mereu ne gândim la ceea ce alţii ne greşesc şi scoatem la iveală şi greşeli din trecut ca să ne putem justifica.Alergăm pe unde ne duce capul şi în drumul nostru mai călcăm peste inima cuiva fără să  ne dăm seama. Eu propun o mică pauză urmată de o întrebare. Ne gândim noi la cei din jur? Şi prin cei din jur nu mă refer la străinii ce trec pe stradă ci la persoanele dragi. Când  ne certăm cu cineva ne este mai uşor să dăm vina pe acea persoană decât să ne gândim la ce am greşit, să ne asumăm responsabilitatea şi mai mult decât atât să reparăm greşeala.Ne este mai uşor să minţim, să amânăm o discuţie , urmăm cursul firesc şi lăsăm multe lucruri nerezolvate. Este uşor să te victimizezi şi să asumi altcuiva vina pentru durerea ta. Dă-mi voie să-ţi spun un secret, şi fără să te superi pe mine, în realitate singurul vinovat eşti chiar tu, pentru că te complaci în propria suferinţă.

Avem impresia că dacă pe noi ne doare ceva trebuie ca toţi cei de lângă noi să ne plângă de milă şi să ne ducă pe braţe, păi nu-i chiar aşa, pentru că fiecare om are nevoile lui şi poate în timp ce tu te victimizezi altcineva tace şi suferă de unul singur, pentru că eşti prea ocupat cu "durerea ta" ca să te gândeşti la cei din jur.

!Să nu se înţeleagă greşit, e normal ca atunci când ai o durere pe suflet , persoanele dragi să-ţi fie alături , însă mai sunt şi oameni care exagerează, care aruncă durerea lor pe altcineva, cu toate că acea persoană nu are nici o legătură. Sunt oameni cărora le place să sufere, să se complacă în durerea lor şi să mai tragă şi pe alţii după ei.