Era final de 2016 și priveam cu teamă spre viitor. Îmi spuneam că viața nu mai are ce să îmi ofere, că nu se poate să mai văd lumina și cine știe peste ce lucruri dezamăgitoare voi mai da.
Îmi era frică să pășesc. Îmi era frică să mai sper la ceva. Trecusem prin niște momente grele, întregul an fusese un fel de carusel care nu înceta să mă arunce la pământ, fără oprire, și nu puteam să nu mă gândesc că 2017 va fi la fel.
Dar nu a fost.
Și procesul de transformare a omidei ajunge la un moment dat la final, iar ea în sfârșit își ia zborul. Îi cresc niște aripi frumoase și apoi e liberă.
Știi, chiar dacă pe moment nu îți dai seama, durerea este înălțătoare. Ea îți face rost de aripi, te avântă spre culmi mai înalte. Îți face cunoscute orizonturi pe care nu aveai cum să le observi altfel, te transformă, te modelează până ajungi să fii cea mai bună variantă a ta, ceea ce Dumnezeu dorește ca tu să fii.
Știu că ți-ar plăcea să stai pe loc, să nu faci nimic. Să te așezi într-un loc confortabil și să lenevești. Dar nu iese nimic de acolo. Absolut nimic. Când cauți să rămâi în zona ta de confort, să nu te atingă nimeni e ca și cum ai fi de porțelan. Știi ce fac porțelanurile? Nimic. Ele nu fac nimic. Sunt numai de decor și nimeni nu face nimic cu ele.
S-ar putea să te doară. S-ar putea să fii mai întâi o omidă și să trebuiască să ai parte de un proces complet de transformare, dar știi ce frumos ai să strălucești apoi? Știi ce aripi mari au să îți crească?
Știi că viziunea ta va ajunge la același nivel cu viziunea lui Dumnezeu?
S-ar putea să te doară, dar știi ceva? Se merită.
Nu mai păși cu teamă, nu te mai gândi la ce îți va aduce viitorul. Trăiește în prezent și caută să vezi ce poți lua cu tine din ceea ce viața îți pune în față chiar acum. Ce lecții ai de învățat, prin ce procese trebuie să treci, la ce ar trebui să renunți și ce ar trebui să mai adaugi la tine pentru a putea fi cea mai bună variantă a ta.
Nu fi de porțelan, e mai comod dar e nefolositor. Ah, și nu uita că porțelanurile se sparg repede, nu ajung să vadă lumea ci doar vitrina și praful din casă, în timp ce fluturii zboară și se delectează cu frumusețea florilor și a cerului.
Sursă imagine: Pinterest
P.S. Nu uita de proiect: Oameni cu povești și de concurs: Bucurii de Crăciun
Implică-te și tu! :)
Foarte frumos scris! Felicitări! Mult succes în continuare!
ReplyDelete