Viață, ai făcut-o să râdă

Sursă imagine: Pinterest

Viață, i-ai frânt aripile, sau poate și le-a frânt singură, nu mai știe nici ea exact acum. Uneori trăiește în dubii, alteori merge sprintenă înainte știind exact unde vrea să ajungă și prin ce parte să se ducă. Doar uneori.

Viață, i-ai luat orizontul. Ai întunecat totul și a trebuit să caute unelte, să își construiască ceva care să o ajute să găsească lumina, să găsească calea spre drumul ei. A fost greu. A trudit mult, dar într-un final a reușit. I-ai șoptit că e învingătoare iar ea te-a crezut.

Viață, i-ai pus piedici ori de câte ori ai găsit oportunitatea. Ai vrut să o pui la încercare. Ai vrut să vezi dacă are de gând să se oprească sau nu.

Viață, i-ai închis uși, ai izgonit oameni și ai lăsat-o în bezna nopții singură, rătăcită și nebună. A murit de atâtea ori și uneori încă moare.

Viață, i-ai desenat aripi noi, mai frumoase ca cele vechi. Aripi capabile să o înalțe până mai sus de nori, să ajungă cu ele chiar spre visul veșniciei. I-ai desenat un zâmbet și ai mâzgâlit apoi totul cu niște culori strălucitoare și vii.

Viață, ai făcut-o să râdă, să iubească și să îmbrățișeze lumea. I-ai pus inima ciopârțită la loc și ai transformat-o într-o comoară prețioasă. I s-au deschis ochii și dintr-o dată a văzut lumina și atunci a înțeles totul...

Durerea nu te coboară, durerea te înalță. Nu există eșecuri, există doar căderi, staționări. Nimic nu te oprește să mergi mai departe. Nimeni nu îți ia aripile și nici avântul. Uneori întâlnești piedici dar undeva după cotitură te așteaptă frumosul. Îndrăznește!

Când ceva vechi se închide, altceva nou e pe cale să se întâmple.