Poezie...

Aceasta poezie este scrisa de Ghiduc Tibi 
sursa: http://www.viatavesnica.ro/vezi-poezii/ghiduc-tibi/880/eu-sunt-un-bulgare 
M-am gandit sa o scriu aici  pentru ca imi place mult si cred ca ne este de folos tuturor.

Eu sunt un bulgare!

Eu sunt un bulgare de tina
Tu esti o raza de lumina
Eu sunt un gand, un singur vers
Tu esti intreg, esti univers

Eu sunt o pata pe pamant
Tu singur esti cel neinfrant
Eu sunt un abur ce se pierde
Tu esti Isus ce toate vede

Eu sunt un om care-am sa mor
Tu vii in slava pe-al Tau nor
Eu sunt o simpla amagire
Tu esti prezent, nu amintire

Tu esti al lumii creator
Eu doar un rob, un cersetor
Tu esti acel ce a murit
Iar eu sunt cel ce te-a hulit

Tu esti acel ce jertfa-i dat
Dar pentru mine n-a contat
Chair si asa Tu m-ai iubit
Dar eu nimic, te-am osandit

Tu ma iubesti si azi si-acum
Dar eu traiesc in praf si scrum
Eu nu-s decat un simplu pai
Dar si asa ma vrei in RAI

Cateva ganduri pe hartie...

E seara si totul in jurul meu pare linistit. E poate, cea mai tacuta vara, si totusi vantul nu doarme, el inca adie prin imprejurimi.
Nu am cuvinte alese, nici  melodii ce suna armonios, nu am o lectie despre viata si nici macar nu am un gand frumos.
Nu am decat cuvinte, ratacite si uitate, lasate undeva acolo departe de inima mea.
Nu am decat ganduri ce trebuiesc  rascolite in aceasta seara.


Nu, nu vreau sa ma gandesc la trecut, nu vreau sa ma gandesc la cate clipe am pierdut, dar vreau sa ma gandesc totusi la  ceva, mai exista inca un loc pentru iubire in inima mea? Simt ca este prea putina, si as mai  vrea de undeva sa o adun, de prin rauri, de prin livezi, de prin padure, la mine sa mai vina, pentru ca vreau sa iubesc mai mult cu fiecare zi ce trece.

Nu vreau sa fiu perfecta-n gesturi, nici in privire, dar as vrea daca s-arputea sa fiu perfecta-n arta iubirii.

Sufletul, comoara vietii!

 "Nu orisicine-Mi zice: Doamne, Doamne!
va intra in Imparatia cerurilor,
ci cel ce face voia Tatalui Meu,
care este in ceruri."
Matei 7:21

Am vrut sa tip, sa fug intr-o alta lume si sa ma ascund; Mi-am zis ca oamenii sunt atat de rai si trebuie sa fugi de ei. Am vrut  doar o gura de aer, caci totul in jur ma sufoca.


Apoi am privit in sus, si mi-am dat seama ca inca o data a ramas o singura persoana langa mine.Cand te-am vazut acolo mi-am zis ca nu te merit, dar apoi m-ai ridicat pe bratul Tau si ai inceput sa-mi vorbesti.
Cuvintele tale nu aveau nici o legatura cu durerea mea dar ele m-au facut totusi sa ma simt atat de  bine, si atunci am realizat ceva : prea mult am umblat in lumea asta cautand sa strang  boabe de fericire in casuta mea.


Eu de fapt  nu sunt de aici, noi toti nu suntem de aici; nu pentru viata aceasta trista si monotona am fost creati, ci pentru vesnicie. De aceea ni s-a dat sufletul de care trebuie sa avem mare grija.Insa noi am inceput sa ne ratacim, si sa ne preocupam mai mult de exterior, de fizicul ce trece odata cu timpul si am lasat sufletul deoparte sa putrezeasca.Nu, nu e bine, pentru ca sufletul este cea mai pretioasa comoara a omului, dar putini observa acest lucru.

Nimic important.

Si am mai cazut odata, dar n-am mai reusit sa ma ridic, am simtit cum totul in mine se rupe si se destrama; De fapt cine sunt eu?  Un nimeni inocent si atat, prins in magia unei lumi de nimic.Oameni rai ma inconjoara, de fapt de ce i-as asculta?  Dar nu ma pot opri, doare prea tare, si mai apoi, nu inteleg nimic.
Si acum ce?  Renunt? La ce sa renunt, si asa nu mai am nimic.

Timpul & amintirea...

E o noua zi  insorita de vara, o noua zi in care cu siguranta am pierdut timpul, sau poate ca nu.De fapt timpul, oricat ai incerca sa il multumesti si sa il lingusesti tot fuge de tine, deci, ce rost mai are sa te strofoci degeaba? Oricum l-ai petrece el tot pleaca, insa ceea ce este trist este ca ne ramane amintirea, si atunci cand peste ani privesti la  filmul vietii tale vezi doar dezamagire; nu ai vrea mai degraba sa vezi doar o carte scrisa cu momente magice de iubire, de daruire, de iertare? Dar exista asa ceva? Nu exista, insa suferinta si bucuria amestecate scot la iveala un suflet mare!


Atunci cand lasi trecutul in urma ta, si se asterne praful peste el, ai impresia ca s-a dus definitiv, insa el ramane tot acolo, exact asa cum l-ai lasat.
Mult timp am fost legata de trecutul meu, care a fost si este inca foarte dureros, dar apoi am inteles ca nu conteaza cine ai fost odata, ci conteaza cine esti acum si ce devii in continuare.Deci, concluzia este, ca trebuie sa pretuim timpul, sa-l lasam sa plece, si sa ne continuam drumul avand grija de actiunile noastre.


Cineva spunea ceva de genul acesta: "ai grija de gandurile  tale caci ele vor deveni cuvintele tale, ai grija de cuvintele tale, caci ele vor deveni actiunile tale, ai grija de actiunile tale caci ele vor deveni obiceiurile tale"

...ღDragostea ღ ...

"Dragostea, este la fel ca raza de  soare, nu o vezi, dar o simti. "( A walk to remember) Cand ai dragoste, ai totul, pentru ca este cea mai pretioasa comoara din lume. Dragostea vine din Dumnezeu, pentru ca Dumnezeu este dragoste.


De multe ori ne intrebam unde este Dumnezeu atunci  cand trecem printr-o suferinta, si nu ne dam seama ca El de fapt, este langa noi, aproape de sufletul nostru si ne alina durerea, nu ne dam seama, ca El asteapta ca  noi sa ii daruim din dragostea noastra.


Bunica mea, avea obiceiul sa-mi tot povesteasca o intamplare, despre o tanara fata care era foarte inteligenta, si trebuia sa participe la o olimpiada pe tara.Acea fata se imbraca mereu dupa placul lui Dumnezeu;Iar directorul a incercat sa ii spuna, ca macar la olimpiada, sa se imbrace putin mai diferit, la fel ca tinerele de varsta ei; Iar ea  a raspuns ceva de genul acesta: " Nu va suparati, eu sunt indragostita, iubitului meu, ii place sa ma vada imbracata asa!" .


Stiti pe cine numea ea "iubitul meu", pe Dumnezeu il numea asa.

Si noi trebuie sa ii daruim dragostea noastra, este putina, e drept, dar El o poate inmulti.

Invingator & invins...

Dialog intre doua prietene:
"-Dya, ce faci? De ce esti trista?
-Nu stiu, Ann, ma gandesc doar.
-La ce te gandesti?
-Simt cum timpul se scurge, il vad acolo, si nu-i pot spune ce simt. :(
-De ce nu iti dai o sansa?
-Glumesti?! Sigur m-ar respinge."


Asa procedam noi de multe ori , in diferite situatii, nu riscam pentru ca ne este teama de  un esec, dar nu ne gandim si la un castig.Mereu punem partea rea in fata, ceea ce nu e bine. Ce ai avea de pierdut? In fond, daca nu lupti , nu castigi, ceea ce inseamna ca nu ai nimic, pe cand daca lupti, poti castiga, sau poti pierde, dar macar vei sti ca ai incercat!

Invingator este acel ce lupta, invins nu este cel ce pierde lupta, ci cel care nu face nimic pentru a o castiga; Dumnezeu vrea ca noi sa fim invingatori, in lupta zilnica, si in oricare alta!

Ganduri si sentimente...

Adun in brate clipele pierdute si apoi le strang tare la pieptul meu, desi stiu ca ele nu au sa mai reinvie niciodata.
Ma uit la raza de soare ce clipeste pe cerul albastriu, si ma joc cu ea, o tin langa mine pentru ca nu vreau sa o pierd. Ma uit acum, la tot ceea ce  este in jurul meu, si ma gandesc caci pe toate Dumnezeu le-a creat, si prin ele mi-a vorbit...


Mi-e dor de acea iarna rece, mi-e dor de zapada cristalina, dar  e o vara calda  , inabusitoare, si se tot da la mine, ma  indeamna sa ies afara din casa, dar eu prefer sa n-o ascult.
Bate vantul incet, se joaca cu gandurile mele si ma duce  departe, ma  inclina  inspre trecut, iar apoi ma inclina  inspre prezent si viitor. De  fapt eu  inca incerc sa imi alung teama de viitor, dar  vantul  se pare ca duce gandurile mele si mai departe, si ma  indeamna sa iubesc...


Sa iubesc? Dar, iubesc deja, ce nu vede asta?  Nu, se pare ca nu iubesc destul. Din departare aud soapte, ele imi spun sa il iubesc mai mult pe Dumnezeu,  si sa iubesc cu iubirea Lui, caci fara de El,  eu nu stiu sa iubesc.

Voi stiti sa iubiti?

Despre credinta...

Fiecare persoana crede in ceva, unii cred in vise, altii cred in dragoste la prima vedere, dar  fiecare crede in ceva sau cineva.
Este foarte important sa crezi; Iisus le spunea ucenicilor caci daca au credinta pana si cat un bob de mustar, pot muta muntii din loc.  Cu totii stim ca  Iisus cat timp a trait pe pamant, a facut minuni, insa stiti ce le spunea tuturor?  Le spunea,ca vindecarea era rezultatul credintei lor.


 Nu-i asa ca o flacara  mica si slaba poate mentine lumina pentru o camera mare?  Chiar daca palpaie, chiar daca o sufla vantul, ea ramane, lumineaza slab dar nu se stinge. Le fel este si cu credinta din inima noastra, chiar daca e mica, cat un bob de mustar poate, ea ramane.


 As putea spune ca credinta este cam tot una cu speranta, cele doua raman vesnic in inima noastra, chiar si atunci cand totul pare spulberat, noi tot mai speram ( credem )  ca vor veni si zile bune.
Crede din toata inima in Dumnezeu,  El nu te dezamageste, niciodata nu inceta sa speri!

P.S. va las o melodie aici, sper sa va placa, ascultati versurile, ele spun totul...

Sa fie lumina!

Si apoi, "Dumnezeu a zis :  Sa fie lumina! Si a fost lumina" Geneza 1:3

Unora le este  greu sa creada ca exista Dumnezeu, insa eu nu pot intelege de ce, pentru ca, daca stai sa te gandesti bine, pana si modul in care esti creat arata ca exista Dumnezeu, si ca numai prin El ar putea exista viata.

Cum se poate ca unii oameni sa  afirme ca  provenim  din evolutie, cum se poate sa se fi creat totul din nimic?  Se poate face dintr-un aluat de paine prajitura?  Sau dintr-un ceai suc?

Suntem niste fiinte umane, modelate cu atata intelepciune, chiar credeti ca provenim din maimute , din evolutie?  Mi se pare absurd, pana si cei mai mari intelepti au ajuns sa sustina  ca Dumnezeu exista si ca oricat am incerca  viata nu poate fi explicata printr-o teorie ci numai prin existenta unei fiinte superioare noua, Dumnezeu.

Voi ce credeti? Fiti sinceri, nu va ia nimeni la bataie:))

Picaturi de cuvinte...

"~De ce plange cerul?

-Nu plange, doar ca ploua...
~Si de ce ploua?
-Pentru ca avem nevoie de ploaie pentru recolte."


La fel ca stropii de  ploaie, ce aluneca usor pe geamurile noastre, sunt si incercarile prin care trecem, ele cad peste noi , si au datoria de a ne determina sa devenim mai buni decat suntem, mai tari, (in anumite domenii) dar, asta nu inseamna ca avem voie sa uitam de unde am plecat.

Stiu, sau cel putin cred ca  sunt multe persoane care au cate un exemplu pe care il urmeaza, sau poate o persoana pe care o apreciaza, si isi zic adesea: "  As vrea sa fiu si eu asa!", insa am invatat ca este de ajuns sa fii tu insati, sa iti asculti inima si sa iti asculti constiinta. E bine sa  ai exemple bune in viata, dar este si mai bine  sa fii tu, sa faci propriile tale greseli si sa inveti din ele, asta nu inseamna ca nu vei putea invata si  din greselile altora.
Doar fii tu insati, insa nu uita ca Cineva iti cunoaste fiecare pas, si va fi acolo sa te ridice atunci cand vei cadea !

Acolo unde exista Dumnezeu, exista si dragoste!

Scrie, lasa-ti gandurile  sa alunece usor pe hartie...

E  o noua zi, simti caldura soarelui cum iti bate incet la fereastra? De  ce nu-i deschizi?  Nu lasa intristarea sa te copleseasca iar, sunt sigura ca norii negri din viata ta vor trece, si te  vor si invata cate ceva, si mai apoi,sa nu uitam ca  nimic nu se intampla fara voia lui Dumnezeu.

Ati auzit ca inainte ca Dumnezeu sa ne poata transforma  viata trebuie sa  recunoastem cat  de goi suntem? Ca nimic bun nu locuieste in noi?  Ca  schimbarea sa se poate produca in noi, este nevoie de mana lui Dumnezeu, iar ca El sa prelucreze  inima noastra, este nevoie ca noi sa ne vedem slabiciunile.
Pentru ca olarul sa poate transforma lutul in ceva folositor este nevoie ca lutul sa recunoasca ca nu este decat o adunatura  de firicele de pamant, tot la fel este si cu noi.

De multe ori incercam sa ne observam esecurile si defectele si sa le alungam din viata noastra, aproape ca uneori ne dam toata silinta, si totusi ramanem dezamagiti pentru ca nu reusim sa o facem. Dar de ce nu reusim?  V-ati pus aceasta intrebare?  Nu reusim pentru ca nu putem sa ne schimbam singuri, avem nevoie de Dumnezeu, impreuna cu El ne vom putea schimba, pentru ca atunci cand El intra in viata ta, toate lucrurile devin posibile iar raul nu-si mai are loc in inima ta.

Unde este Dumnezeu, exista si dragoste, iar unde este dragoste nu exista rautate!

Daca tu ai disparea

                                                                                    Poezie de Adrian Paunescu,

                                                             Daca tu ai disparea,
                                                             Intr-o noapte oarecare,
                                                             Dulcea mea, amara mea,
                                                             As pleca nebun pe mare.

                                                             Cu un sac intreg de lut,
                                                             Si-o spinare de nuiele,
                                                             Sa te fac de la-nceput
                                                             Cu puterea mainii mele.

                                                             Lucru lung si monoton
                                                             Sa te inviez femeie,
                                                             Eu, bolnav Pygmalion,
                                                             Hai, si umbla, Galatee.

                                                            Daca tu ai disparea,
                                                            Fi-ti-ar moartea numai viata,
                                                            Dulcea mea, amara mea,
                                                            As pleca in tari de gheata,

                                                           Sa te fac din turturi reci,
                                                           Sa te-mbrac in promoroaca
                                                           Si apoi sa poti sa pleci,
                                                           Orisiunde o sa-ti placa.

                                                               ...................................

                                                            Daca tu ai disparea
                                                            Si din rasu-mi si din plansu-mi,
                                                            Te-as gasi in sinea mea,
                                                            Te-as zidi din mine insumi.

Darnicie...

Astazi  am primit niste floricele, niste trandafiri foarte frumosi, si sincera sa fiu, m-au impresionat foarte mult, pentru ca nu ma asteptam sa ii primesc, si atunci m-am gandit la acest cuvant, numit darnicie.
De fapt ce inseamna acest cuvant?

Poate ca inseamna bunatate, pentru ca numai un om cu un suflet bun ar putea darui; poate ca inseamna sinceritate, pentru ca numai o inima pura poate darui; sau poate ca inseamna dragoste, pentru ca numai dragostea se daruieste in totalitate...

Stiti, si Dumnezeu ne-a daruit ceva, dragostea Sa ne-a daruit-o, dar nu numai prin cuvinte, ci si prin fapte, intrebarea este noi L-am primit in inimile noastre?