Versetul zilei

Tuesday, January 31, 2017

Book Tag - Leapșă

Sursă imagine: google.ro

Am primit un tag drăguț :d

Reguli:

Menționează creatorul tag-ului - ups, nu știu cine e :D
Menționează blogger-ul care ți-a transmis ție tag-ul - Madeline, căreia îi mulțumesc tare mult! A fost o surpriză!!! :D
Alege o opțiune din cele de mai jos - să vedem ce va fi.
Dă tag altor 5 persoane pentru a realiza acest tag - uuu, la final vă dau tag, promit!

Să începem, zic!

Preferi cititul în pat sau în alt loc?
Sincer, prefer să citesc în natură, pe iarbă verde, întinsă pe o pătură sub umbra unui copac. Dar cum e iarnă, aș zice că merge și în pat. ;)

Gustări dulci sau gustări sărate?
A zis cineva ceva legat de dulciuri? Da, sunt mereu alături de dulciuri :D

Trilogii sau serii alcătuite din mai multe volume? 
Nici una, nici alta. Prefer un singur volum. La un moment dat mă plictisesc când povestea devine prea lungă, în prea multe continuări. De obicei asta se întâmplă când ajung pe la începutul celui de-al treilea volum...așadar...mai bine o singură carte.

Narațiune la persoana I sau la persoana a III a ?
Persoana I. E parcă mult mai viu așa, mai real, mai sentimental. Îmi place asta.

Citire în cursul nopții sau în cursul dimineții?
Noaptea, nu știu să zic de ce.

Librărie sau bibliotecă?
Oh, asta e grea. Adevărul este că iubesc ambele locuri pentru că ambele sunt pline de cărți.

Cărți care îți provoacă râsul sau cărți care te fac să plângi?
Sincer, nu îmi amintesc să fi citit vreo carte care să mă facă să râd. Eu când citesc sunt în suspans, sunt ceva de genul: și ce se va mai întâmpla, și ce decizie va lua, și cum, cum... Nu râd.

Copertă albă sau copertă neagră?
Cum...și culori? Vreau culori. Vreau imaginație. Dar dacă trebuie să mă limitez, aleg copertă neagră.

Roman psihologic sau roman de acțiune?
Roman de acțiune.


Și dau tag-ul mai departe către M., Mona, Bianca, April, Ella. Numai dacă vreți :)

Sunday, January 29, 2017

Femeie, respectă-ți bărbatul

Sursa imagine: Pinterest

Femeie, respectă-ți bărbatul, cel ce este sufletul tău pereche, darul pe care Dumnezeu l-a pregătit, în care Dumnezeu a investit pentru tine. El este ajutorul tău potrivit în vreme de nevoie, brațul tare pe care te poți sprijini atunci când ești obosită de toate grijile acestei lumi. 

Amintește-ți de sacrificiile pe care le-a făcut pentru tine cu iubire, cu un zâmbet pe față și un zâmbet în privire. Amintește-ți cu cât drag te strânge în brațe, cu cât drag îți șoptește cuvinte de iubire și câtă grijă îți poartă. 

Amintește-ți de caracterul lui frumos conturat, cel care te-a făcut încă de la început să îl iubești. De răbdarea lui, de grija cu care te învață și cu care îți explică lucruri. Visează la acest om. Omul tău. Cel care și-a dezbrăcat sufletul și te-a lăsat să intri în inima lui fără teamă. Dacă l-ai rănit? Dacă i-ai călcat pe orgoliu? Da! De multe ori. Dar te-a iertat, căci inima lui e o inimă rănită care știe să iubească, știe să ofere iertarea și să rabde. Nu face ravagaii. Nu îți bate joc. 

Femeie, respectă-ți bărbatul pe care ți l-a dat Dumnezeu. Prețuiește-l astăzi și iubește-l mai mult decât ieri, dar mai puțin decât mâine. Fii gata să îi pansezi rănile, fii gata să îi dezmierzi sufletul. Fii gata să fii ajutorul potrivit la fel cum și el este ajutorul potrivit pentru tine. 

Mângâie-l în momente de durere. Fii feminină așa cum îi place lui și iartă-l atunci când îți greșește. Apreciază-l. Nu este nimeni ca el. Pentru că el este al tău. Pentru că inima lui ți-a fost dăruită ție și ești răspunzătoare pentru ea. Nu o strivi. Iubește-o cu tot ce ai, cu tot ce poți și mulțumește-i cerului pentru că te-a considerat vrednică de iubirea lui nemărginită. 

Femeie, respectă-ți bărbatul, înalță rugăciuni către Dumnezeu pentru el, nu uita să îi fii mereu adăpost așa cum și el îți este ție. Aveți grijă unul de altul și de iubirea ce a fost sădită în voi. Hrăniți-o cu sărutări, îmbrățișări calde, cu respect, cu iertare și fericire, ca ea să crească din ce în ce mai mult. 

Saturday, January 28, 2017

Ce apreciază băieții la o fată

Sursă imagine: Pinterest

Știu că noi, fetele de multe ori suntem nesigure. Nu știm să ne apreciem la adevărata noastră valoare și începem să ne găsim tot felul de defecte, mai ales atunci când vine vorba despre un ”el” de care ne place. 
Ni se pare că noi suntem cele mai urâte, că trebuie să mai slăbim un pic, sau să ne mai punem puțin machiaj pe față și poate așa vom ajunge și noi la nivelul la care ni se pare că trebuie să fim. 

Am pus câtorva băieți, aceată întrebare: ”Ce apreciezi tu la o fată?”. Haideți să vedem ce au răspuns. 
  • Cristian - Să fie modestă, sinceră, simplă, într-un cuvânt, naturală. Să fie cu frică de Dumnezeu, să nu fie egoistă, să știe să se bucure de fiecare moment. Să fie feminină. De obicei toate lucrurile astea se pot vedea în ochii ei. Și partea frumoasă este că ochii, privirea, rămân la fel până la bătrânețe.
  • Andrei M. - În principal zâmbetul. O persoană care atunci când îți vorbește cu zâmbetul pe buze îți transmite bucurie, indiferent că e persoana iubită sau o fată de pe stradă care te întreabă unde-i gara. Apoi, felul în care vorbește și simțul umorului. Și prin simțul umorului nu mă refer să zică bancuri mereu ci să știe să povestească ceva pe un ton pozitiv, nu plicticos.
  • Florin - Să fie cuminte, sinceră, bună la suflet, frumoasă. Să îl aibă pe Dumnezeu. 
  • Emanuel -  Ambiția, zâmbetul, buna dispoziție a lor care te binedispune și pe tine ca băiat, fericire lor care se transmite, dorința lor pentru activități fizice precum plimbările cu bicicleta sau urcatul pe munte, înțelepciunea lor. Apreciez momentul în care o fată îți face complimente, momentul în care simt că e singura persoană care mă susține. Apreciez încrederea ei în mine, punctualitatea, momentul în care mă face să mă simt important pentru ea. Apreciez aspectul ei îngrijit, faptul că e o fire prezentabilă, faptul că poate fi o doamnă atunci când este nevoie și nu mă face să mă simt prost în fața altor oameni. 
  • Arpy - Să fie credincioasă, să fie diferită de lume prin îmbrăcăminte. Să fie modestă, liniștită, înțeleaptă. Îmi place o fată care este naturală. 

                P.S. Băieți, stați pe aproape. Va urma un articol și pentru voi. 

                Tuesday, January 24, 2017

                Dumnezeu te ține în brațe astăzi

                Sursă imagine: http://www.dailybackgrounds.com/

                Șterge-ți lacrimile. Zâmbește. Lasă-ți fața să ți se aprindă de bucurie și uită-te cu încredere spre cer căci Dumnezeu te-a văzut și te-a auzit.

                Dumnezeu și-a îndreptat privirea către tine, mai mult decât atât, Dumnezeu te ține în brațe astăzi! Ți-a văzut inima bătând încet, ți-a auzit strigătul și și-a întins brațele către tine.


                • Fii tare, astăzi, căci Dumnezeu te ține în brațe.


                Nu ești singur în bătălia pe care o porți în suflet. Nu te teme, durerea îți face sufletul mai frumos, mai viu, mai arzător. Nu-ți fie frică să treci peste poduri înalte, nu-ți fie frică să îți găsești puterea de a continua.

                Nu-ți fie frică, Dumnezeu te ține în brațe astăzi. Chiar acum, El e cu tine. Chiar acum îți șoptește cuvinte de dragoste, de mângâiere. Chiar acum îți spune că a pregătit ceva frumos. Că a pregătit lumina.

                Zâmbește, fii încredințat că El se ocupă deja de tot ce ai pe suflet.
                Zâmbește, lucruri frumoase sunt pe cale să se întâmple!

                Sunday, January 22, 2017

                Oamenii fericiți citesc și beau cafea de Agnes Martin Lugand

                Sursă imagine: elefant.ro

                Această carte este pur și simplu frumoasă. Agnes are un mod simplu de a descrie lucrurile, ți-e foarte ușor să citești totul. Cartea nu este ceea ce mă așteptam să fie. Sinceră să fiu, nici măcar nu știu la ce mă așteptam mai exact dar cartea mi-a întrecut așteptările.

                Intrăm încă de la început într-o lume a durerii, vedem ce înseamnă să pierzi persoane dragi, ce înseamnă ca moartea să le ia de lângă tine.
                Observăm un suflet trist, căzut chiar deprimat care nu mai are poftă de viață. Un om care nu mai știe cum să trăiască, cum să se mai prețuiască pe sine.
                Acest om evoluează. Parcurge o călătorie, întâlnește oameni noi și încetul cu încetul este forțat să iasă din cochilia în care s-a închis.
                Vedem o transformare frumoasă. Un singur drum. Un drum spre vindecarea sufletului. Un drum în care personajul se confruntă cu propriile sale sentimente.

                Dacă te-am făcut curios, te invit să citești cartea.

                Câteva citate:

                „Dar inima mea se încăpățâna să bată. Și mă ținea în viață.”

                „Înainte, simplul fapt de a mă afla acolo mă făcea fericită.”

                „Eram pierdută între vis și realitate. Conștiința m-a părăsit încetul cu încetul, membrele mi s-au îngreunat, mă scufundam treptat. Era din ce în ce mai întuneric. Furtuna mă ajuta să plec”

                „-Voiam să-ți arăt locul ăsta. E copleșitor, nu crezi? m-a întrebat. 
                Terifiant mi se părea mai potrivit.
                -Îți dă impresia că ești singur pe lume.”

                „Am luat un pumn de nisip și m-am jucat cu el. Mi-era bine, nu mă mai simțeam apăsată. Viața își relua drepturile, iar eu nu mai voiam să lupt împotriva ei.”

                Saturday, January 21, 2017

                Ți-a promis eternitatea

                Sursă imagine: Pinterest

                Dumnezeu nu era dator să te iubească. Dumnezeu nu era dator să își dea Fiul la moarte pentru păcatele tale. Nu, Dumnezeu nu îți era dator cu nimic. 
                Tu nu aveai ce să îi dăruiești. Poate ți se pare că ești bogat, că ai talente, că ești cineva, dar adevărul este că lui Dumnezeu nu-i trebuie nimic din tot ce ai tu. El e creatorul Universului, are deja tot ce îi trebuie. 
                • A vrut doar inima ta. 
                Nu era dator să își trimită Fiul, să părăsească cerul, să părăsească comfortul de acasă ca să fie umilit, disprețuit și apoi răstignit pentru tine. Nu era dator, dar te-a iubit. A văzut că zaci într-o mocirlă și și-a întins mâna să te scoată de acolo. Pentru că te iubește. Pentru că oricine ai fi, ai preț în ochii Lui. 

                Nu era dator Dumnezeu să îți dea nimic, dar a dat totul pentru tine. Pentru că dragostea nu se vorbește, dragostea se sacrifică. 

                Te poticnești. Te tragi deoparte și îl necinstești pe Dumnezeu. Ți se pare că vrea atât de multe de la tine, ți se pare că a făcut totul doar pentru că vrea ceva înapoi, când de fapt Dumnezeu nu vrea decât iubire. 

                Dumnezeu a vrut inima ta. Dumnezeu a vrut să îți câștige inima, a vrut să te aibă alături de El, în cer. Dumnezeu a vrut să îți dea mai mult decât viața pe acest Pământ stingher, Dumnezeu  a vrut să îți dea cerul și tu l-ai respins. 
                • Ți s-a părut că dacă ai Pământul e de ajuns. Ți s-a părut că e de ajuns să fii bogat aici, să aduni ce poți, să fii tare, să fii cool, să fii la modă. Ți s-a părut că e de ajuns să fii faimos și lumea să știe numele tău. Ți s-a părut că e de ajuns să îți urmezi visele și poftele. Dar știi, ceva, toate acestea trec. Faima e trecătoare. Frumusețea e trecătoare. Visele se sting. Bogăția se risipește. 

                Ești un trecător pe acest Pământ. Gol ai venit, gol vei pleca. Nu te înșela singur. Aici, nu aduni decât ruine. Comori nu sunt decât în ceruri. 

                Dumnezeu nu ți-era dator cu nimic, dar ți-a promis eternitatea. Tot ce vrea în schimb e inima Ta...și știi ceva? El ți-a dăruit deja inima Lui. 

                Mingea e la tine. Ce vei face acum? 

                Friday, January 20, 2017

                Desprinde-te de sol

                Sursă imagine: Pinterest 

                Zilele trecute am scris un articol intitulat Zboară ca vulturul. După cum spuneam și în acel articol în anul 2016 m-am târât, în 2017 vreau să zbor.

                Am vrut să zbor...mi-am dezmorțit trupul căzut în amorțire, mi-am întins aripile și m-am avântat spre cer, apoi a urmat o prăbușire dezastruoasă. Nu înțelegeam ce nu era în regulă. Ce se întâmpla cu zborul meu. Zilele treceau și eu eram tot la sol, prăbușită. Atunci mi-am dat seama că am înțeles zborul într-un mod greșit.

                Am crezut că pot atinge culmi înalte numai dacă scap de durere. Am crezut că trebuie să am parte doar de evenimente fericite și că totul va fi bine. Am crezut că zborul e despre fericire și este. Însă nu este despre acel gen de fericire la care mă gândeam eu. Zborul e despre fericirea alături de Dumnezeu.

                Dacă vrei și tu să zbori în acest an, îți propun să învățăm lecția zborului împreună. 

                Desprinde-te de sol.
                Ca să poți zbura trebuie să lași deoparte tot ce te ține la pământ. Trebuie să lași deoparte orice durere, orice problemă, orice urmă de greutate care te împiedică să te avânți spre cer.
                Ca să poți zbura trebuie să ai aripile libere, așadar, dăruiește-i sarcina ta lui Dumnezeu. Încetează să-ți mai porți problemele cu tine peste tot. Încetează să te mai gândești zilnic la ele.
                Greutățile te țin la sol și îți încețoșează vederea, nu poți observa cerul așa.

                Fixează-ți ținta. 
                Păsările au un traseu. Ele știu încotro vor să meargă, ele știu ce au de făcut. Dumnezeu are planuri mari cu tine. De îndată ce îți vei lua ochii de la problemele tale ce te țin legat de pământ, vei putea să descoperi planul Său. Fixează-ți privirea pe Dumnezeu. Focusează-te pe ceea ce El vrea de la tine, pe ceea ce El vrea să facă cu tine.Lasă-l pe Dumnezeu să lucreze.

                Întinde-ți aripile.
                Relaxează-te. Inspiră adânc aer în piept. Gândește-te că Dumnezeu te poartă pe brațele Sale, gândește-te că poți zbura alături de El. Ca să îți fie totul mai ușor, începe cu o rugăciune și continuă cu o altă rugăciune. 
                Ești pregătit. Călătoria ta începe. Acum îți poți lua zborul.

                În zbor vei mai întâlni probleme, vor fi obstacole și uneori vei simți că nu mai ești în control, dar stai liniștit, nu ești singur, Dumnezeu zboară alături de tine!

                Zboară ca vulturul, altfel zis, rămâi încredințat că în orice circumstanță Dumnezeu e în control. 

                Friday, January 13, 2017

                Dacă Pământul ar vorbi

                Sursă imagine: Pinterest

                Mă uit pe furiș, pe după colțuri, mă uit la oamenii de lângă mine și la lumea în care trăiesc. Se văd multe fețe triste. Unii au rămas fără case, fără acoperiș datorită focului, alții au aflat că au cancer. Unii și-au pierdut locul de muncă, alții nu au unde să stea. Unii nu au ce pune pe masă, alții suferă din dragoste sau din diferite motive și lista ar putea să continue așa la nesfârșit.

                Pământul e trist. Cară în spate greutățile tuturor. În ce moment s-a schimbat totul? Când s-a dus Paradisul spre goliciune și mizerie, spre răni și deznădejde?

                Privește în zare. Vezi și tu ce văd și eu? E prea multă nepăsare de-o parte și prea multă suferință pe cealaltă parte.

                Dacă Pământul ar vorbi poate ar veni să ne arunce câte o șoaptă la ureche în care să ne spună că undeva pe lângă noi, cineva suferă.

                Ieri m-am supărat. M-a sunat o prietenă și m-a întrebat ce fac dar nu a părut interesată cu adevărat de ce fac. Și când i-am zis că se putea și mai bine, nu m-a întrebat de ce am zis asta, ce am, ce mă doare. Și m-am supărat. Dar știi ceva? Nici eu nu am întrebat-o pe ea nimic. Poate o durea și pe ea ceva, dar nu mi-a păsat. Mi-a păsat doar de faptul că ea nu m-a întrebat pe mine.

                Dacă Pământul ar prinde viață poate ar veni să ne tragă de mânecă, să ne dea o palmă peste față și să ne zică să nu stăm nepăsători căci cineva trece prin mai mult decât trecem tu și eu și are nevoie de mine și de tine. 

                Ai făcut ceva pentru cineva astăzi? Ai oferit o îmbrățișare? Ai întrebat pe cineva cu adevărat dacă este bine? Te-ai oprit lângă cel pe care l-ai văzut plângând?
                Oricând poți să faci ceva. Dacă nu poți oferi bani sau lucruri materiale, dacă situația nu îți permite să te deplasezi până undeva atunci verifică-ți posibilitățile. Fă ceva, oricât de mic!

                Spune o vorbă bună. Întreabă pe cineva dacă e bine cu adevărat. Oferă un zâmbet. Fii sprijin, fii luminiță...nu fi nepăsător.

                Eu recunosc, am fost nepăsătoare, dar nu mai vreau să fiu. Ce zici, gândești și tu la fel?

                Dacă Pământul ar vorbi ne-ar spune că la fiecare margine a lui se aud țipete și plânsete ale sufletelor, nu sta nepăsător la vocea lui.

                Thursday, January 12, 2017

                Ești un luptător

                Sursă imagine: google

                Tu nu poți opri cursul vieții, nu poți împiedica zăpada să cadă din cer și nici ghioceii să înflorească atunci când le vine vremea.
                Tu nu poți opri oamenii care apar în viața ta, întâmplările și circumstanțele prin care treci, drumurile înfundate peste care dai, tot ce poți să faci e să lași viața să își urmeze propriul ritm, să alegi întotdeauna cum poți tu mai bine și să lupți.

                Nu, nu s-a terminat. Călătoria abia a început și vor continua să existe oameni care să te rănească și să nu te aprecieze la adevărata ta valoare, obstacole de care să te lovești, munți pe care trebuie să îi urci cu curaj și numai cu puțină frică.
                Nu, provocările nu se termină aici, dar știi ceva? Nici tu nu te da bătut.

                În viață atunci când ți se închide o ușă ți se va deschide o alta. Atunci când cineva îți va da un șut în fund vei primi o îmbrățișare din altă parte. Dacă oamenii te vor părăsi, Dumnezeu va fi acolo, va vedea totul și va avea grijă să trimită în viața ta pe cineva care te merită.
                Dacă drumul îți va fi presărat cu bolovani și picioarele te vor durea să știi că te vei putea așeza oricând pe margine, la umbra unui copac să te odihnești, nu te grăbește nimeni.

                Nimic nu e definitiv în lumea asta, totul se transformă și se schimbă spre ceva nou. Acceptă asta. Acceptă faptul că tu nu mai ești aceeași persoană care ai fost ieri, că nu mai ai aceiași oameni lângă tine, poate nu mai stai în același loc iar acum ai un alt orizont în față. Acceptă faptul că ești un luptător. Acceptă durerea, învinge-o și mergi mai departe pe drumul tău.

                Și știi ceva? Nu ești singur. Nu ești pierdut. Nu ești pe un drum greșit. Tu doar înaintează, Dumnezeu e cu tine. El este ca un viteaz în mijlocul tău, El știe ce face. Tu luptă!

                Wednesday, January 4, 2017

                Zboară ca vulturul!

                Sursă imagine: deviantart.com

                ”Birds don`t just fly, they fall down and get up.” 
                - Try everything - Shakira

                De la o vreme au început să îmi placă păsările. Mă uit la ele și aproape că le invidiez pentru că ele pot să zboare, iar zborul te înalță.

                Ceea ce tu și eu nu știm, e că zborul se învață uneori prin durere, că pentru a atinge acele culmi înalte trebuie mai întâi să pornești de jos, de la pământ. De multe ori, tu și cu mine ne grăbim. Vrem să facem salturi uriașe, să ajungem dintr-o parte în alta fără să parcurgem vreun pas, fără să dăm peste vreun obstacol și fără să ni se interpună ceva în cale. Când nu ajungem acolo unde ne dorim, zicem că eșuăm. Unii renunță, dar ei nu știu ce pierd.

                În anul 2016 m-am scufundat. Nu am știut că se poate să ajungi mai jos de nivelul pământului. Am avut impresia că dacă sunt la pământ sunt cât de jos se poate, dar în anul ce a trecut am învățat cum e să fii sub nivelul pământului. Am învățat prin durere.
                În 2017 vreau să îmi iau zborul. Și nu orice fel de zbor...un zbor de vultur. Vreau să îmi deschid inima și ochii și să mă avânt cu încredere înainte.
                Vreau să renasc, dar nu în orice direcție ci spre biruință, în urma pașilor lui Dumnezeu.

                Ai dat vreodată de acest pasaj din Biblie?

                ”Dar cei ce se încred în Domnul, își înnoiesc puterea, ei zboară ca vulturii; aleargă, și nu obosesc; umblă și nu ostenesc.” Isaia 40:31

                Eu nu am putut să înțeleg cu adevărat acest verset până nu am aflat povestea renașterii vulturului. Tu știai că vulturul poate să renască?
                În momentul în care vulturul ajunge la vârsta de 40 de ani puterile încep să îl lase, unghiile nu-l mai ajută să își procure hrana iar ciocul i se încovoaie, grosimea penelor îi îngreunează zborul. Atunci vulturul are în față două opțiuni; să moară sau să aleagă un proces dureros de transformare timp de 150 de zile.
                În acest proces, el merge pe un munte, își lovește întruna ciocul încovoiat de o stâncă până când acesta se rupe. După o perioadă de așteptare în care îi crește un nou cioc, își smulge unghiile, după ce noile unghii i se formează, își smulge penele.
                După această perioadă de durere, vulturul își reia din nou zborul și trăiește încă 30 de ani.

                Te-aș invita acum să recitești versetul și să meditezi.

                Și încă ceva...zboară ca vulturul!

                Îți las și o melodie drăguță, cu dedicație special pentru tine!

                Tuesday, January 3, 2017

                Tu ești Eva unui Adam

                Sursă imagine: deviantart.com

                Tu. draga mea, ești Eva unui Adam. Sunt sigură că undeva pe lumea aceasta există o persoană pentru tine, o persoană cu care ți-ai putea potrivi viața.
                Uneori drumul până la acel Adam e dificil, întâlnești alți ”ei” pe cale și te derutezi.

                Ce nu înțelegem noi, fetele câteodată este de ce acel ”el” nu apare atunci când ne dorim noi. De ce trebuie să așteptăm, de ce dăm în schimb peste atâtea persoane greșite și avem parte de așa multă suferință.

                Trebuie să știm că pentru a-l întâlni pe acel ”Adam” trebuie să fim pregătite pentru el, pentru o viață în doi.
                Dragostea are timpul ei și implică anumite responsabilități, tocmai de aceea nu este bine să grăbim lucrurile.

                Este greu să ai răbdare, mai ales când toți ceilalți și-au găsit deja persoana cu care vor să își împartă viața, însă Dumnezeu știe ce face.

                Atunci când renunți la planul Său și pui pe primul loc dorințele tale, strici totul. Dumnezeu știe ce îți dorești, Dumnezeu știe că vrei un om lângă care să îți petreci întreaga viață. Dumnezeu nu doar că știe dar se și ocupă de acest aspect. El are deja în vedere o persoană, lucrurile sunt în mișcare dar nu sunt finalizate. Dumnezeu vrea să ai răbdare...

                Tu ești Eva unui Adam, dar mai înainte ca să îl întâlnești pe el trebuie să îl lași pe Dumnezeu să investească în tine și în el. Ai răbdare, fiecare treaptă a vieții e importantă, cu timpul de acum nu te vei mai întâlni...

                Da, dragostea este frumoasă dar și singurătatea are farmecul ei. Dumnezeu vrea să te bucuri de ceea ce ai acum, vrea să îi înmânezi Lui stiloul iar la vremea hotărâtă de El, Adam al tău, cel care a fost păstrat special pentru tine va intra în viața ta. 

                Monday, January 2, 2017

                Visul meu are 7 ani

                Sursă imagine: internet

                Acum 7 ani am pășit pentru prima oară în această lume a scrisului. Nu m-am gândit să scriu, nu m-am gândit că aș putea avea ceva de zis, ceva care să merite să fie citit și de alte persoane. Acum 7 ani am pășit pentru prima oară în Blogosferă dar nu cu gândul să îmi aștern creațiile ci cu gândul de a publica istorioare, citate și alte lucruri care mi se păreau frumoase.

                Înainte de blog scriam doar în jurnal.

                Într-o zi am simțit că am ceva de spus, am avut un impuls de un moment și am deschis o pagină albă. Cuvintele mi-au ieșit stângace, nici nu prea știam ce fac dar am simțit că trebuie să o fac. Acum 7 ani s-a născut primul meu articol și de atunci, din momentul în care am scris prima dată nu am mai putut să fac pași înapoi.

                Știu că pe aici sunt mulți oameni care scriu. Aș vrea să vă spun că ați primit un dar. Nu oricine poate scrie. Știu că nu prea pare așa, că uneori să scrii ce simți poate părea banal, dar nu și pentru mine și nici pentru tine.

                Eu când scriu sunt într-o lume a mea. Cuvintele pur și simplu ies de undeva din inimă și să așează aici. Acum 7 ani, întâmplător am dat de un vis, acela de a scrie, și m-am prins bine de el iar visul meu a continuat să crească mare. Visul meu are 7 ani acum, e prezent prin tine, prin acest blog. Poate în viitor voi reuși să public și o carte...mi-aș dori și acest lucru.

                Scrisul e un dar. Dacă îl ai apreciază-l, nu oricine îl are, transmite ceva care să aibă valoare, fă-l să crească, nu îl irosi.

                Cineva mi-a spus odată ceva de acest gen: și eu simt ce simți tu, dar nu aș putea să o descriu atât de bine. Iar acea persoană nu a fost singura. Uneori mi se părea că oricine poată să scrie. Un prieten de al meu, a avut și el un blog...aș spune că scria chiar frumos, dar s-a lăsat. Știi ce mi-a dezvăluit mai târziu? Că îi lua o oră să lege 3 fraze. Trebuia să se chinuie și să se gândească și să lege cuvintele, ca să facă să iasă ceva...

                Prinde-te de visul tău și crede că e special, crede că e doar al tău și crești împreună cu el!

                Le mulțumesc celor care mă citesc și cred în mine, îi mulțumesc lui Dumnezeu care a făcut posibile toate acestea și mi-a dat acest talant, pe care sper să îl folosesc cum îi place Lui.
                Le mulțumesc celor care își opresc din timpul lor să îmi lase câte un gând frumos!

                La mulți ani, blogulețului meu! Mi-l imaginez deja ca pe un copil de 7 ani ce trebuie dat la școală.