Versetul zilei

Wednesday, August 27, 2014

Câteodată Dumnezeu pare invizibil

 Sursă imagine: www.worldcompassion.tv

"Nu vă voi lăsa orfani, Mă voi întoarce la voi."
 Ioan 14:18

Câteodată Dumnezeu pare invizibil. 
Câteodată îmi ridic ochii spre cer și mă întreb dacă mă aude, dacă mă ascultă și dacă îmi răspunde. De multe ori am rămas cu privirea ațintită sus și nu am primit nici un răspuns. De multe ori l-am întrebat ce vrea de la mine și nu am înțeles deloc.

Când privesc prin ochii mei câteodată nu văd nici un strop de credință, dar apoi îmi amintesc fiecare secundă în care a făcut minuni în viața mea. Mininuni din acelea mici care le vezi doar tu, minuni din acelea pe care nu le știe nimeni altcineva dare care sunt de ajuns.
Când privesc înapoi îl văd acolo, și asta mă face să cred, asta mă face să realizez că El nu este invizibil, El este doar ascuns. Cine îl caută din toată inima îl găsește.

Știu că atunci când Dumnezeu promite ceva, El ține acea promisiune. Atunci când Dumnezeu dorește să facă ceva nimeni nu îi poate sta împotrivă, El nu se abate de la plan, El nu obosește până ajunge la capătul planului, El nu renunță. Când Dumnezeu dorește să facă ceva, o face. 

Dumnezeu nu lasă lucrurile neterminate iar cei ce se încred în El nu vor fi niciodată abandonați. Chiar și atunci când pare invizibil El nu face altceva decât să lucreze în tăcere.
Posted by

14 comments:

  1. ella fairytaleAugust 27, 2014 at 7:58 AM

    Draga mea, te simt trista, nu imi place. Fii tare indiferent de ceea ce ti se intampla in viata ta. Poate Dumnezeu nu iti da ceea ce ai tu nevoie atunci cand vrei tu, dar iti va da la momentul potrivit. Ai incredere in tine! Te imbratisez cu drag!

    ReplyDelete
    Replies
    1. Lavinia HumeniucAugust 28, 2014 at 5:09 AM

      Cred ca ai dreptate, probabil nu e momentul potrivit...

      Delete
  2. RaisaAugust 27, 2014 at 3:45 PM

    Nu trebuie să Îl uităm niciodată,pentru că,atunci când ne este cel mai greu,doar El ne este alături cu adevărat. :)

    ReplyDelete
  3. AlissuAugust 28, 2014 at 11:58 PM

    Dacă ai ști că ce ai scris mi-a ajuns în suflet... Și eu simt uneori că nu mă ascultă, deși șțiu că e acolo.

    ReplyDelete
    Replies
    1. Lavinia HumeniucSeptember 8, 2014 at 1:45 PM

      Ma bucur ca ti-a ajuns in suflet...sa stii, ca e acolo. :*

      Delete
  4. Alecsandra AlleAugust 29, 2014 at 1:10 PM

    Mereu intaresti oamenii prin ceea ce scrii .

    ReplyDelete
  5. SymonaSeptember 2, 2014 at 10:48 AM

    Citind cele scrise de tine mi-a venit in minte versetul acesta: “Acum, fireşte, nu putem vedea lumina soarelui care străluceşte în dosul norilor, dar va trece un vânt şi-l va curăţa.”(Iov 37.21)
    Chiar daca nu Il vad sau simt, totusi stiu ca El este acolo, precum Soarele in dosul norilor. Deseori asteptam adierea care sa alunge norii, fie ei nori de intristare, de nevoi neimplinite, de ingrijorari, etc. Sau poate, asa cum ai spus tu, este tacerea lui Dumnezeu la care poate ca trebuie sa luam aminte pentru propria cercetare.

    ReplyDelete
    Replies
    1. Lavinia HumeniucSeptember 8, 2014 at 1:47 PM

      Sa stii..ca nu stiam acest verset, am sa mi-l notez.

      Delete
  6. 29 decembrieSeptember 7, 2014 at 2:14 PM

    Ma bucur ca dupa atat timp, pentru ca impreuna avem blogurile cam din aceeasi perioda, te-am regasit. Frumos scrii, like always <3!!

    ReplyDelete
  7. gabriellaSeptember 8, 2014 at 9:44 AM

    Dumnezeu este intotdeauna cu noi.Lavi imi este dor de sora ta.Sa-i transmiti acest lucru. Te imbratisez cu drag!

    ReplyDelete
    Replies
    1. Lavinia HumeniucSeptember 8, 2014 at 1:48 PM

      Gabriela, asa e...
      Si mie mi-e dor de ea, sa scrie pe blog. Am sa ii transmit,
      Te imbratisez si eu >:D<

      Delete

Subscribe to: Post Comments (Atom)