Hristos e viu şi în inima ta?

"A înviat Domnul cu adevărat, şi i s-a arătat lui Simon" Luca 24:34

"Nu vă temeţi; căci ştiu că voi căutaţi pe Iisus, care a fost răstignit. Nu este aici; a înviat, după cum zisese." Matei 28:5,6

Ştiu că este perioada Paştelui, că toţi sărbătorim, unii într-un fel , alţii în alt fel .Ştiu că aceasta este o sărbătoare în cinstea lui Iisus dar locul Lui a fost de mult luat de alte obiceiuri la care nu le văd importanţa sau rolul aici, dar nu despre ele vreau să scriu.

Vreau să scriu despre moartea lui Iisus, pentru că fără această moarte nu ar fi existat nici învierea pe care o sărbătorim astăzi. 

Iisus a venit pe pământ, a luat chip de om, a trăit printre oameni, şi a murit răstignit pe o cruce, pentru păcatele noastre, şi pentru că este Dumnezeu a înviat a treia zi, apoi s-a înălţat la cer. 

El a trăit lăsând în urmă o lumină, întrebarea este, mergem noi după urmele Lui? 

Îi acordăm vieţii noastre atenţia pe care o merită sau uităm de lucrurile care sunt importante? 

Se vorbeşte mult despre iertare de Paşte, despre bucurie şi pace, că trebuie să le avem , sau le facem urări celor dragi cu aceste cuvinte, însă le avem?

Ce înseamnă că Hristos a înviat?

Ce înseamnă acest fapt pentru noi?

Sau, poate nu înseamnă nimic, poate e doar o altă sărbătoare peste care trecem cu uşurinţă, câteva zile libere, multă mâncare...

Hristos a înviat, acest lucru înseamnă că Dumnezeu este viu, că avem în cine să ne încredem şi că pacea, dragostea, bucuria ar trebuie să existe mereu în inima noastră. Acest lucru înseamnă că sărbătoritul doreşte să fie prezent la sărbătoarea noastră doar de multe ori îl alungăm.

Da, Iisus e viu, e Dumnezeu, şi domneşte pretutindeni, dar e viu şi în inima noastră? Există El acolo? Sau nu i-am făcut loc?