Creaţia merită să fie lăudată dar cel ce a făcut-o nu?

 Sursă imagine: http://www.fanpop.com

Câteodată mă trezesc admirând cerul şi trebuie să recunosc uneori este atât de superb încât nu îmi vine să cred că e real. 

Sunt pasionată de fotografie şi atunci când văd munca altor fotografi, mă refer în special la peisaje, îi tot admir şi îmi tot zic: " au fost într-un loc superb, au fost acolo la momentul potrivit" şi îmi rămâne speranţa că într-o zi voi putea surprinde şi eu astfel de locuri măcar cu privirea. Însă gândul care m-a atras acum este că toată lumea laudă fotograful pentru că a reuşit să prindă un cadru atât de frumos dar nu aud şi nu văd pe nimeni să îl laude pe Dumnezeu pentru că fără El nu am mai avea ce fotografia.

Mulţi spun că Dumnezeu nu există sau că noi suntem proprii noştri dumnezei, dar mă întreb cum pot să spună aşa ceva când toată natura demonstrează măreţia şi minunăţia Lui, când până şi noi, oamenii am fost concepuţi într-un mod atât de ciudat şi avem suflare de viaţă, suflet, gândire.Toate acestea nu au cum să se facă singure printr-o evoluţie, printr-un nimic. Refuz să cred că ceva atât de măreţ şi minunat a ieşit din nimic. 

Revenind la ideea iniţială, doresc să spun că Dumnezeu merită laude, merită să fie bombardat de cuvinte frumoase, de mulţumire şi de adorare pentru că El face şi a făcut mai mult decât un fotograf, mai mult decât un pictor, mai mult decât un scriitor şi mai mult decât mulţi alţi oameni talentaţi şi totuşi în privinţa Lui ne zgârcim cel mai tare.

Consider că Dumnezeu este plin de înţelepciune, că doar pentru faptul că a creat tot acest Univers şi pe noi merită să fie lăudat şi înălţat să nu mai pun la socoteală şi faptul că ne poartă de grijă şi că ne-a pregătit un loc mult mai minunat decât acesta.

Avem un Dumnezeu minunat, dacă nu ştim să îi arătăm mulţumire şi recunoştinţă prin viaţa noastră măcar să i-o spunem.

Creaţia merită să fie lăudată dar cel ce a făcut-o nu?

Portretul lui şi portretul ei

 Sursă imagine: http://weheartit.com/entry/10085451

Nu ştiu dacă mai ţineţi minte dar am scris cândva o postare intitulată Cel care mi-a cucerit inima şi azi am tot răscolit printre cuvintele scrise pe aceste blog, printre comentarii iar atunci când am ajuns la articolul menţionat mai sus am găsit un comentariu în care mi se spunea că ar fi frumos să scriu un articol şi pentru cei care nu au pe cineva încă, un articol de genul: "Portretul celui pe care l-ai putea iubi / portretul celei pe care ai putea să o iubeşti."

Aşa că mi-am spus de ce nu, nu ştiu ce o să îmi iasă, dar hadeţi să vedem!

Am să refer la portretul moral, pentru că sunt sigură că la portretul vizic vă descurcaţi voi.

Ca un băiat să fie iubit de o fată ar trebui să îndeplinească nişte cerinţe care nu cred că sunt nici complicate şi nici prea grele de îndeplinit.

Prima, ar fi să aibă un suflet bun. Acum să ne gândim bine, ce fată ar vrea un băiat căruia îi lipseşte bunătatea sufletului? 

O altă cerinţă consider eu că ar fi comportamentul în general. Degeaba ai un suflet bun dacă nu ştii cum să te comporţi, şi aici ar intra o doză de respect, de vorbire adecvată. Mie personal nu mi-ar plăcea un băiat care să facă mişto de alţii sau să fie răutăcios, dar acum, voi ştiţi ce vă place.

Nu prea ştiu ce să mai zic, dar cred că mi-aş dori un băiat care să ştie să fie un prieten bun, un om de cuvânt cu care să poţi vorbi şi pe care să te poţi baza, să aibă o inimă bună.

Cu siguranţă că descris aşa, pare un băiat perfect, dar este doar o aparenţă, băiatul care mi-ar plăcea, este om ca şi mine şi mai are scăpări, important este să şi le recunoască şi să nu vă stea în cale.

Deci dacă aş fi singură, aş aştepta după un astfel de băiat.

Voi după ce fel de băieţi aşteptaţi?

O fată care să fie iubită de asemenea ar trebui să îndeplinească nişte condiţii, şi cred că am să fiu un pic mai dură în privinţa fetelor. Cu siguranţă şi la ele trebuie punctată frumuseţea sufletului, gingăşia şi comportamentul. Mai mult decât un băiat o fată sigur trebuie să aibă un comportament demn de respectat şi o vorbire adecvată. 

Şi trebuie să menţionez că dacă aş fi băiat, şi aş vrea o fată demnă de iubit, de lungă durată nu m-aş uita la cele care arată mai mult decât trebuie când nu trebuie, şi nici la cele care calcă pe urmele băeţilor ce umblă din floare în floare doar pentru că nu au ceva mai bun de făcut.Nu m-aş uita la o fată care desconsideră un băiat doar pentru că nu arată bine fizic, iar asta este valabil şi invers.

(Ok fetelor, sună ca şi cum am doar lucruri rele de spus :D îmi cer scuze.)

Cu siguranţă că şi băieţii ar vrea o fată care să poată să le fie prietenă înainte de toate, cu care să aibă ce discuta şi să se poată baza pe ea.

Nu uitaţi că nici fetele nu sunt perfecte, sunt oameni ca şi voi şi din când în când o să mai greşească.

Dacă aş fi băiat aş aştepta o astfel de fată.

Voi ce fel de fete aşteptaţi?

P.S. Nu ştiu dacă am răspuns la ceea ce s-a gândit acea persoană când mi-a lăsat comentariul sau dacă îmi mai urmăreşte blogul, dar sper să vă fi fost de folos vouă celor care mă citiţi şi dacă mai aveţi adăugări sau ceva de zis vă aştept chiar cu curiozitate.

O uşă închisă înseamnă că meriţi mai mult, nu te opri la ea!

 Sursă imagine:  overthemaze.wordpress.com

 Uneori o uşă închisă însemnă că merităm mai mult decât ceea ce am pierdut.

 A trebuit să învăţ asta prin durere, durerea după o uşă închisă. A trebuit să pierd o casă, persoane, o lume, o viaţă, viaţa mea de până atunci, ca să realizez că de fapt meritam mai mult decât atât, că locul meu nu mai era acolo. Fusese cândva, dar venise timpul să plec mai departe. Şi mi-a fost greu, am dat vina pe toţi şi pe toate, şi am strigat la Dumnezeu printre lacrimi şi i-am pus întrebarea aia pe care cred că toţi o punem măcar o dată în viaţă: "Doamne, de ce eu? De ce mie? Cu ce am greşit?"

A trebuit să trăiesc un an tânjind după acea uşă închisă. un an în care să învăţ anumite lucruri, un an în care să îmi dau seama că meritam mai mult. Şi când mi-am dat seama că meritam mai mult, şi când am văzut unde am ajuns şi ce oameni noi mi-a dat Dumnezeu în loc, ce viaţă nouă mi-a dat, am aflat răspunsul.

Răspunsul era că a trebuit să sufăr, să las acea uşă în pace, locul meu nu era acolo, locul meu era în altă parte. În acea altă parte am întâlnit oameni noi şi frumoşi, am crescut spiritual, m-am maturizat.

Tânjisem după o viaţă moartă, după o viaţă în care mie mi se părea că aveam totul dar de fapt eram mai goală şi mai săracă ca niciodată, iar Dumnezeu ştia asta, ştia că merit mai mult, aşa că m-a luat de acolo, chiar cu preţul ca eu să sufăr.

Ştiţi, până să se nască un fluture frumos, există o omidă urâtă, şi un procesc dureros. Nu vă temeţi de uşile închise, acestea de cele mai multe ori sunt cel mai mare bine care ni se întâmplă doar că noi suferim atât de mult după ele încât nu ne dăm seama de acest bine.

O uşă închisă înseamnă că meriţi mai mult, nu te opri la ea!

Fiţi dragoste, pace, bucurie

 Sursă imagine: http://dei-matei.blogspot.ro

Fii acolo când cineva are nevoie de o strângere în braţe şi în jur nu este nimeni.
Fii acolo când ceea ce era totul cuiva s-a năruit într-o secundă

Fii acolo pentru prietenul tău când el nu poate fi lângă tine, tocmai asta este prietenia.

Dăruieşte necondiţionat oricând, oricui, fă din tine un templu al iubirii şi dăruieşte!

Viaţa este grea, dar este aşa pentru că prin asta Dumnezeu ne învaţă cum să fim , ne curăţeşte să putem ajunge în cer.

Viaţa pe pământ este doar o trecere, ne naştem goi şi nimic din ceea ce avem nu este cu adevărat al nostru. De multe ori îi dăm lui Dumnezeu prin biserică sau prin cerşetori din banii noştri, şi ni se pare că am făcut ceva atât de important dar adevărul este că Dumnezeu nu îl primeşte decât pe acel ce dă din inimă, El nu are nevoie de banii tăi, El vrea doar ca inima ta să fie transformată, vrea să devii un om cu un suflet puternic. Şi un suflet puternic înseamnă să poţi să ierţi pe oricine, aşa cum El te-a iertat pe tine, şi aici nu intră sintagma iert dar nu uit, pentru că atunci când Dumnezeu iartă îţi aruncă toate păcatele în marea uitării, nu vine să ţi le reamintească, la fel şi noi, trebuie să iertăm, să aruncăm unele lucruri în marea uitării şi niciodată să nu le mai amintim.

Viaţa este uneori plină de durere şi amărăciune dar asta numai pentru că avem de învăţat ceva din toate acestea. De multe ori ne plângem, noi suntem oameni, vrem doar fericire şi lucruri bune, dar v-aţi imaginat vreodata cum ar fi o viaţă plină de bucurii, toată lumea să fie fericită, toată lumea să facă după cum vrea, toţi să fim bogaţi. Nu ştiu ce fel de lume ar fi aceasta, dar nu am mai fi pe aceeaşi undă de măsură cu El, nu am mai avea nevoie de El şi nu ne-ar mai trebui cer. Iar la un moment dat am deveni pustii, goi, nu am mai avea pentru ce idealuri să luptăm şi ce dorinţe să ne punem, totul ar fi prea uşor.

Şi Dumnezeu a suferit când a fost pe pământ, El era un om al durerii, şi totuţi era o lumină pentru alţii.Era mai mult decât un om bun, El era Dumnezeu şi totuşi cred că puţini sau poate nici unul dintre noi nu a suferit ca El. 

Aşa, că luaţi-vă inima în dinţi, priviţi la cel care şi-a dat viaţa pentru voi pe o cruce, şi trăiţi în conformitate cu legile Lui, şi acelea sunt, iubiţi, iertaţi, credeţi, cereţi, rugaţi-vă, bucuraţi.vă, cântaţi, adevărul să fie pe buzele voastre, cinstiţi-vă părinţii.

Fiţi ceea ce aţi vrea ca alţii să fie pentru voi, fiţi dragoste, fiţi pace, fiţi bucurie, fiţi copii de Dumnezeu. Cine îl are pe Dumnezeu ca tată, are totul, nu mă credeţi pe cuvânt când zic asta încercaţi voi să vedeţi cum este.

Concurs cu tema "ziua mamei-8 martie"

O prietenă mi-a dat ideea să organizez un concurs, şi am zis, de ce nu?

Aşa că vă invit să participaţi!

În ce constă concursul?

Dacă tot se apropie 8 martie, va trebui să scrieţi un articol despre ziua mamei, sau despre iubirea de mama, sau scrisoare pentru mama, orice , doar să aibă legătură cu acestă temă. Articolul mi-l puteţi trimite mie pe adresa de email: lavii1503@gmail.com  sau pentru cei care aveţi blog şi doriţi îl puteţi scrie chiar pe blogul vostru, iar apoi va trebui să veniţi să îmi lăsaţi la această postare un link către articolul respectiv.

Cum se va nota articolul?
Articolul se va nota în funcţie de originalitate, text scris corect din punct de vedere gramatical şi desigur încadrarea în tema dată. Vor exista două persoane câştigătoare care vor fi alese de către 2 prieteni  4 prieteni de ai mei, articolele le vor fi înmânate fără să se ştie ale cui sunt , iar eu nu mă voi implica deoarece nu doresc să notez subiectiv.

Premiul
Premiul va consta într-o diplomă pentru locul 1 şi o carte, fie un roman, fie o carte de poezii fie o altfel de carte, pentru cei 2 câştigători, iar ceilalţi participanţi vor primi o diplomă de participare. Aceste premii vă vor fi trimise prin poştă celor care îmi vor da adresa lor la finalul concursului, iar celor care nu doresc, le voi trimite diploma prin email.

Înscrierea se va face pe baza de comentariu( cu cuvintele mă înscriu) la acest articol sau pe pagina de facebook a blogului:  Lavi.     trimitere de articol direct.

Puteti trimite articolele de pe 01.02.2014 până pe 28.02.2014 urmând ca după 28 februarie să anunţ câştigătorii şi să vorbim despre revendicarea premiului sau a diplomei de participare.

Aştept să  vă înscrieţi, iar dacă acest concurs o să vă placă am să mai organizez şi altele! 
Spor la scris!

P.S. Vor fi 4 persoane care vor evalua articolele, nu 2.

Pierdut în spaţiul rece

  Sursă imagine:http://www.deviantart.com/

Când eşti pierdut în spaţiul rece unde nu se simte, nu se bea nimic fierbinte, unde totul e rece, ce faci?
Strigi după ajutor.
Când ajutorul nu îţi vine, ce faci?
Cauţi o metodă de scăpare.
Când nu găseşti nici o metodă de scăpare ce faci?
Mai cauţi odată. 
Când nu găseşti nimic nici atunci, ce faci?
Iei o pauză.
La ce îţi ajută pauza?
La analizarea situaţiei şi a posibilităţilor.
Ce mai ai de analizat, eşti într-un spaţiu rece, închis, pierdut, ce vrei mai mult?
Ai multe de analizat. Mai există şanse de scăpare.Prin încălzirea inimii.
Cum vrei să îmi încălzesc inima, ţi se pare că eman căldură?
Da. Sufletul emană căldură.
Prostii.
Nu sunt prostii. Sufletul are în el o iubire şi o forţă atât de mare încât poate să spargă acel spaţiu rece pe care ţi l-ai făcut singură şi poate să te scoată de acolo.Multe se rezolvă iubind.
Nu prea cred.
Atunci îmi pare rău de tine.

Poţi

 Sursă imagine: www.google.ro

Ai în faţa ta o nouă zi cu nenumărate posibilităţi, le zic posibilităţi pentru că îţi stă în putere să le faci. Poţi să faci din această zi o zi frumoasă, de amintit. Poţi începe prin a te ruga, să îl iei pe Dumenzeu cu tine la începutul oricărei zile este o idee minunată. Poţi continua prin a te uita în oglinda şi a vedea că ai ceva frumos atât în interior cât şi la exterior.Poţi să îţi spui că azi vei zâmbi pentru că meriţi asta, aşa că nu te gândi la ce îţi lipseşte sau la ce ţi-ai dori, azi, opreşte-te şi gândeşte-te la ce ai şi de ce eşti mulţumit.

Poţi să te îmbraci să mergi pe unde ai de mers dar fii atent la lucrurile şi la oamenii din jurul tău, nu uita să fii politicos, să ajuţi, să fii un om frumos.Nu uita că ochii celor din jur te urmăresc şi chiar dacă nu-ţi pasă de cred alţii despre tine totuşi se poate ca printr-un simplu gest să produci o schimbare în cineva in bine sau în rău.

Poţi să cânţi, să râzi de necaz şi să îţi spui că oricât de greu ar fi o să treacă, până la urmă toate trec.Poţi să îţi aminteşti că nu eşti singur, ai oameni minunaţi lângă tine, iar dacă nu ai atunci tot nu eşti singur, e Dumnezeu cu tine şi la timpul potrivit îţi va da oamenii potriviţi.

Fii liniştit, oricum îngrijorarea şi neliniştea nu rezolvă niciodată nimic, respiră aerul rece de iarnă, e o zi frumoasă. Zilele frumoase nu trebuie să fie date de vremea de afară ci de vremea din interiorul nostru. 

Vă stă în putere să alegeţi cum vreţi să fiţi în această zi, vă stă în putere să nu lăsaţi oamenii răutăcioşi să vă strice ziua printr-un singur comentariu sau gest. Greu de crezut, şi eu am zis la fel când am auzit asta pentru prima dată, dar cumva am reuşit să o fac, aşa că şi voi puteţi!

Azi fii cine vrei să fii, du-te unde vrei tu să te duci, fă ce vrei tu să faci, El este cu tine! (numai să nu faci rele)

Fă curat în suflet

  Sursă imagine: www.google.ro

Cu toţii avem zile în care ne simţim trişti fără motiv, sau suntem moleşiţi iar vremea de afară pare să fie împotriva noastră. Sunt acele zile în care te trezeşti într-o dispoziţie proastă şi nu ai chef de nimeni şi de nimic. Acesta este un mesaj pentru acele zile.

Totul proneşte de la starea ta interioară, de la suflet, dacă ai căldură şi pace în suflet, dacă ai dragoste şi bucurie atunci tristeţea nu are ce căuta acolo, fă curat!
Uită-te la geamul sufletului tău, şterge-l de praf şi lasă lumina să intre prin el să îţi lumineze casa.
Uită-te la oamenii care sunt îmbrăcaţi ca nişte cerşetori şi vor mereu să le dai câte ceva, se folosesc de tine, dă-i afară, sunt oameni mai importanţi în viaţa ta care ar merită să locuiască în casa sufletului tău.

Uită-te la stările proaste ce ţi-au invadat căsuţa, invidie, răutate, nemulţumire şi chiar monotonie, vezi că undeva în dreptul lor mai mult ca sigur există un buton de ştergere, apasă-l fără teamă!
Uită-te undeva într-un colţ mai abandonat trebuie să fie Dumnezeu şi credinţa, sigur sunt pe acolo doar caută bine şi mai vezi că lângă credinţă trebuie să fie o lampă prăfuită şi stinsă, pune credinţa în ea, aceea este lampa pe care ţi-a dat-o Dumnezeu să îţi lumineze casa, pune-o undeva chiar la vedere şi ai grijă de ea.
Ia-l pe Dumnezeu de mână şi du-l în centrul căsuţei tale, va avea grijă ca ea să nu se mai murdărească din nou.
Acum că ai făcut curat, aruncă o privire şi zimi dacă eşti mulţumit de ceea ce vezi.

Oameni speciali

 Sursă imagine: www.santabanta.com

Cred ca fiecare dintre voi a avut măcar un om care să fie special, care să îi schimbe viaţa într-un mod bun. Şi nu mă refer neapărat la un iubit, ci la o prietenă, un prieten, nu ştiu cineva care să fie special. Cineva cu care să poţi să râzi, să plângi, cineva care să te înveţe cum să trăieşti, cineva care să lase ceva în viaţa ta, o luminiţă sau multe zâmbete. Cineva care să fie ca un fel de jumătate a ta cu care să poţi povesti ore în şir, cineva pe seama căruia să poţi glumi, cineva cu care să îţi dai porecle amuzante şi cu care viaţa e mai frumoasă.

Eu am avut mai mulţi oameni de acest fel, şi îi numesc oameni speciali. Consider că Dumnezeu mi i-a dat şi aceşti oameni mi-au făcut viaţa atât de frumoasă, ca o poveste. Scriu rândurile acestea pentru că am vizionat filmul P.S. I love you, şi am mai văzut eu filme care să mă fi marcat până acum, dar acesta m-a făcut să vreau să scriu despre oamenii speciali din viaţa mea şi chiar să plâng de fericire pentru oamenii care încă sunt lângă mine, şi de tristeţe pentru cei care au ales să plece.

Ideea este că nu trebuie niciodată să îi uităm pe aceşti oameni, care ne-au schimbat în bine şi ne-au făcut viaţa un izvor de bucurii, nu trebuie să uităm că Dumnezeu ni i-a trimis pentru că ştia că avem nevoie de ei. Nu ştiu dacă aţi observat dar oricât de rău sau de antipatic ni s-ar părea cineva, există totuşi alte persoane care îl văd bun sau îl acceptă aşa cum e şi îi sunt alături. Pentru că toţi avem suflet, toţi avem rătăciţi pe undeva nişte oameni speciali care cândva au făcut sau încă fac parte din viaţa noastră. 

Şi partea cea mai faină la omenii speciali este că deşi se găsesc greu şi deşi uneori ne frâng inima şi aleg să plece totuşi întotdeauna vom da pe undeva, cândva de alţii , care desigur nu-i vor înlocui niciodată pe cei dintâi, însă vor face în aşa fel încât să se cuibărească în inima noastră într-un colţişor care e liber, şi indiferent de cât de mulţi oameni am iubi, în inima noastră mereu va exista un colţişor liber.

Să-i mulţumim lui Dumnezeu pentru oamenii speciali din viaţa noastră!

Ce fel de om eşti?

Sursă imagine: www.google.ro

Aş putea spune că există o categorie de oameni în care mi-ar plăcea să fiu. 

Oamenii aceia care au mereu un zâmbet pe faţă şi zic că fericirea lor se datorează unei vieţi trăite împreună cu Dumnezeu.

Oamenii aceia care nu se tem să îşi ofere inima cuiva şi să iubească prea mult ci se tem să nu iubească prea puţin.

Oameni cărora nu le este ruşine să recunoască că ei cred în Dumnezeu şi îl urmează.

Oamenii aceia care sunt gata oricând să îţi ofere mână ca să te ridice de jos din necazul tău.

Oamenii aceia care nu se tem să spună adevărul chiar şi când acesta este greu de suportat.

Oamenii aceia care atunci când sunt la pământ recunosc că numai pe genunchi în rugăciune problemele lor se rezolvă.

Oameni care nu încetează niciodată să îi fie alături unui prieten şi fac totul cu dragoste.

Oameni care îşi găsesc timp să cânte, să stea în ploaie şi să simtă viaţa...

Oameni care îi sunt mulţumitori lui Dumnezeu pentru tot ce le-a dat cu toate că poate lor le-a dat mai puţin.

Oameni care au curajul să recunoască când greşesc şi apoi fac ceva să corecteze acea greşeală

Oameni care nu se văd mai presus decât sunt.

Încerc să fiu, mi-ar plăcea să fiu un astfel de om.

Tu ce fel de om eşti? 

Cum ai vrea să fii?