Uneori ni se pare că suntem limitați, că nu putem avea chiar orice ne dorim, însă de cele mai multe ori gândim așa pentru că nu realizăm cât de binecuvântați suntem, Aveam o prea mare libertate și ne permitem să ne plictisim. Poate ne-am schimba modul de gândire dacă am afla despre Cassia, personajul principal din Legăminte.
Legăminte ne prezintă o altă viață în care totul este controlat. Poate ne-ar fi greu să ne obișnuim cu o oră de culcare, un program pentru ora mesei dar și pentru conținutul mesei, privarea de a merge la restaurant oricând dorești. Să fii în permanență să supravegheat, să nu ai voie să îți alegi singur persoana care va sta cu ti ne o viață întreagă, să nu ai acces nici măcar la muzica sau poeziile pe care le dorești poate o fi un mare dezastru pentru noi, dar nu și pentru Cassia și celelalte personaje din Legăminte. Ei au trăit mereu așa, bine nu chiar mereu, exista o vreme când lucrurile erau atfel dar nu erau văzute cu ochi buni.
Am zis că nu mi-a plăcut atât de mult cartea, dar acum că scriu despre ea, mesajul transmis de autoare mi se pare atât de puternic încât îmi poate schimba părerea.
Citiți-o! Citiți-o pentru a vedea cât de prețioasă este libertatea de care uneori uităm că există. Cât de prețioasă este viața noastră când nu ne-o conduce nimeni.
Citate:
”Cum am putea aprecia pe deplin ceva dacă suntem copleșiți de prea multe lucruri?”
”Cel mai mult urăsc oficialitățile când fac asta: când se poartă de parcă au văzut deja totul, de parcă mă cunosc deja.”
”Așa-mi dau seama că sunt vise. Căci lucrurile simple, obișnuite și cotidiene sunt tocmai cele pe care nu le puteam avea niciodată.”
Nu am citit cartea, dar sunt intru totul de acord cu concluziile tale... intr-adevar, ajungem sa ne obisnuim cu anumite lucruri, cum sunt sanatatea sau libertatea si ajungem sa le mai apreciem doar atunci cand le pierdem... si asta nu e deloc OK...
ReplyDelete