Cand pronunt acest cuvant apare o sageata catre renuntare.
Cand faci un sacrificiu inseamna ca renunti la ceva spre folosul altcuiva...
Stiti, timp de o vreme am inceput sa devin mai indiferenta si sa ma indepartez incet de toate, si am inceput sa uit scopul pentru care am creat acest blog, insa astazi vreau sa redevin eu , sa fiu eu cea de alta data, sa invat, sa risc si sa visez, sa fiu un copil inocent.Si ce daca am crescut, eu tot copil ma simt...
Deci revenind, vreau sa va spun ca am cunoscut pe Cineva care a facut un imens sacrificiu pentru mine, si nu numai pentru mine ci si pentru voi...
Dumnezeu, este acea persoana stiti de ce? Pentru ca El si-a sacrificat singurul Sau Fiu, pe Isus pentru noi.Mie nu imi este rusine sa vorbesc despre Dumnezeu, si daca unora dintre voi va este atunci dati la o parte rusinea, pentru ca oamenii au dreptul sa va cunoasca asa cum sunteti voi cu gandurile voastre, cu credinta voastra si cu defectele voastre, stiti de ce? Pentru ca nici ei nu sunt perfecti, penru ca fiecare e liber sa fie cine vrea, sa creada in ce vrea....
Deci, daca Lui nu i-a fost rusine cu noi, si ne-a numit copii de Dumnezeu, ba chiar l-a dat la moarte pe Singurul Sau Fiu, atunci nici noua nu trebuie sa ne fie rusine cu El.
Revenind la sacrificiu, acest cuvant ascunde multa iubire, multa sinceritate! Sacrificiu nu inseamna neaparat ceva ce nu iti place sa faci, sau ceva ce faci cu greutate ci inseamna ceva pur , plin de mister, plin de iertare, de dragoste...
Uneori sacrificiul e totul...
P.S.
Ganditi-va la ce am scris..nu treceti doar asa printre randuri, nu de com-uri am nevoie..ci de sinceritate , nu de apreciere am nevoie, ci am nevoie de a va vedea oameni simpli, sinceri, reali, si iubitori!
Dar haide, asculta povestea...
In fiecare vara, cate o floare imbracata in stralucirea unui dansator profesionist incepe a canta la pian, asezand muzica pe clape, astfel incat jucatorii de balet se unesc toti intr-un frumos dans al verii...
Ramane speranta reinvierii acelui dans maiestros , ea nu moare niciodata, ea e mereu acolo desi dansul e spulberat...
Poti sa iubesti cu o iubire vesnica ca de Dumnezeu,
O, noapte ce păcat! Am vrut ca să mă plimb prin ploaia caldă de afară, am vrut ca floricelele să le mai adun odată de pe câmpia înflorită, am vrut ca fluturaşii să ii pot urma în zbor, cum Tată, cum se poate ca să fie noapte?
Suntem oameni invaluiti de timp si mister, alergam pe acest drum numit viata.Drumul nostru reincepe in fiecare zi, si apoi este ingropat in amintire, ramane doar cenusa si praf in urma lui....Ar putea cineva sa spuna tot ce inseamna viata? Ar putea cineva sa cunoasca toate tainele ei? Toti inteleptii cu toata stiinta lor n-au putut sa descifreze misterul vietii...
Dumnezeu, este acea persoana stiti de ce? Pentru ca El si-a sacrificat singurul Sau Fiu, pe Isus pentru noi.Mie nu imi este rusine sa vorbesc despre Dumnezeu, si daca unora dintre voi va este atunci dati la o parte rusinea, pentru ca oamenii au dreptul sa va cunoasca asa cum sunteti voi cu gandurile voastre, cu credinta voastra si cu defectele voastre, stiti de ce? Pentru ca nici ei nu sunt perfecti, penru ca fiecare e liber sa fie cine vrea, sa creada in ce vrea....
E pustiu in jurul meu, si astazi pare noapte. Cuvintele de incurajare par sa dispara, culoarea incepe sa-si piarda conturul,( nu ca ar fi fost candva roz, dar acum pare neagra ).Doar muzica ce suna vesel a ramas aceeasi si parca ar vrea sa imi sopteasca la ureche: "Uite pe aici e drumul tau, uite pe aici!" insa eu nu o mai aud, gandul imi zboara prea departe...
