Versetul zilei

Tuesday, January 13, 2015

Oamenii doar au impresia că te cunosc

Sursă imagine: internet

Mă întreb când oare mi se vor termina gândurile?
Nu știu, dar ceva îmi spune că gândurile nu au un sfârșit, poate doar atunci când voi înceta să mai exist vor fi smulse și ele de lângă mine.

Gândurile spun totul. Stă cineva să le asculte? Nu. Ele sunt doar pentru mine, tocmai de aceea se numesc gânduri și se țin înăuntru.

Eu nu pot murmura tot ce simt, nu pot nici măcar să o exprim, dar o am în mine, ca un zbucium.

Gândurile sunt ca stelele, uneori chiar expuse fiind, mulți se uită la ele dar puțini, prea puțini le înțeleg cu adevărat. Ca să înțelegi gândurile și cuvintele unei persoane trebuie să pătrunzi prin ea, prin sufletul ei, prin rănile și bucuriile ei, iar asta, de prea puține ori se poate face.

Oamenii au doar impresia că te cunosc. Se înșeală. Dacă te-ar cunoaște te-ar înțelege și ți-ar ști fiecare sclipire. Ei în schimb nu știu decât părți din ceea ce le spui tu, părți pe care oricum le interpretează cum vor ei și nu cum trebuie. 
Dacă te-ar cunoaște ți-ar ști viața, ți-ar ști fiecare trsărire, fiecare coșmar și fiecare picătură de speranță. Ei nu te cunosc, dar au impresia că o fac.

În schimb, oamenii te judecă. La asta se pricep cel mai bine. Își dau cu părerea despre ce simți tu, despre ce porți, ce mănânci, ce gândești și ce postezi pe rețelele de socializare fără să îți cunoască haosul din suflet.
Oamenii îți zic cuvinte ca” te grăbești” , ”ești naiv”, ”ești prost”, ești de toate, ei știu asta, pentru că ei cunosc totul. Ei au trăit în locul tău fiecare moment al vieții și asta i-a făcut să devină experți în tine.

Ei pot să îți zică orice sau cel puțin au impresia că pot să o facă. Se comportă de parcă tu ai fi o carte deschisă pentru ei cu toate că ți-au cunoscut doar coperta și până și pe aia au trecut-o prin prorpiul lor filtru al examinării.

Pentru oameni nu vei fi niciodată bun. Ori ești prea deștept ori prea prost. Ori ești prea bogat ori prea sărac. Ori ești prea tăcut ori prea vorbăreț. Dacă simți prea mult ești prea sensibil, dacă ești mai rece ești prea insensibil.

Am să o spun o dată: sunt sătulă de oameni!

Fără supărare, sunt sătulă până peste cap.

De ipocrizii, de discuții, de argumente. Mereu trebuie să le demonstrezi ceva, mereu trebuie să sari peste prejudecățile lor și să îți vezi de viață căci ei nu pot să o facă.

Eu zic, stop. Am propria mea viață și nu am nevoie să explic nimănui acțiunile mele, gândurile mele, trăirile mele.

Nu mă mai obosesc.

7 comments:

  1. Draga mea nu trebuie sa dovedesti nimic, fii tu insati si cui nu-i convine se poate duce unde vrea el sau ea.Mi-a placut citatul de inceput.Pupici!

    ReplyDelete
  2. Suna cam foarte depresiv. Pare ca si cum cineva te-ar fi suparat.

    ReplyDelete
  3. Cateva zile in urma am postat un citat de a lui JOhn Green si care cred ca se potriveste pentru postarea de azi.

    Iata citatul care mi-a placut mult si vad ca ai ales citat de acelas autor:

    “Do you ever wonder whether people would like you more or less if they could see inside you? But I always wonder about that. If people could see me the way I see myself—if they could live in my memories—would anyone, anyone, love me?”
    ― John Green, An Abundance of Katherines

    ReplyDelete
    Replies
    1. Imi place citatul...desi raspunsul cred ca ar fi unul nu neaparat pozitiv...depinde si de oameni, cred ca unii ne-ar iubi si altii nu. Cred ca unii oameni iubesc doar ideea pe care si-o creaza despre noi.

      Delete
  4. Am fost si eu foarte revoltata candva asupra subiectului asta.
    http://nymphtamine.blogspot.ro/2010/10/criticam-judecam.html

    ReplyDelete