Sursă imagine:
În zilele trecute am vrut să scriu despre avort, dar apoi m-am gândit că părerea mea, gândurile mele expuse pe un blog simplu nu ar schimba părerea altora, și totuși am să scriu.
Nu pot scrie despre avort într-un mod obiectiv, nu am cum să fac asta, despre avort pot scrie doar într-un mod subiectiv.
Nu sunt de acord cu avortul, de ce? Pentru simplul fapt că avortul constituie o crimă, avortul înseamnă uciderea unui om, o fi el mic, o fi el fără grai, dar nu este nici fără suflet și nici fără drepturi. Da, avortul este doar o crimă, o mică și neînsemnată crimă, așa-i?
Nu vreau să condamn pe nimeni, dar dacă nu avem dreptul să condamnăm de ce ni se pare că am avea dreptul să ne scuzăm atunci când luăm viața unui copil inocent? A fost violată, nu a știut nimeni ce simte ea, sau cum e să fii în pielea ei, a avut o viață grea, a fost etc. dar oare copilul cum a fost? Nu avem dreptul să judecăm dar avem oare dreptul să luăm viața?
Un copil este un suflet, o ființă vie, o suflare, și da, poate că uneori nu ni-l dorim, poate că uneori sunt situații critice, dar totuși nu are și el dreptul să spună ceva? Nu are și el dreptul să vadă un răsărit de soare, să trăiască?
Nu judec femeile care avortează, nu vreau să fac asta, ele știu ce au în suflet, ele și Dumnezeu, dar mă gândesc la copii, la acei copii care ar fi putut să aibă o șansă de viață și nu au avut-o. Noi, oamenii de multe ori avem impresia că copiii sunt proprietatea noastră, că oamenii pe care îi avem, în general, sunt cumva deținuți de noi, dar ne înșelăm. Noi nu deținem nimic aici.
Citisem într-un articol scris de cineva o afirmație de genul ” că până la urmă noi avem dreptul să le dăm sau nu viața”. Chiar așa să fie? Noi dăm viața sau Dumnezeu o dă?
Am auzit și persoane care au considerat avortul ca fiind ”moral”. O crimă nu devine morală doar pentru că îi putem atribui anumite scuze. Dacă o persoană omoară pe cineva chiar și pentru propria sa protecție acest act nu devine moral, corect, nu, indiferent de scop, efectul e tot același, tot cu o persoană moartă ne alegem.
Așadar, pot spune că avortul nu e nici moral și nici nu e dreptul nostru. Nu noi dăm viața, Dumnezeu o dă, și dacă nu avem dreptul să judecăm viața altora cum putem spune că avem dreptul să luăm viața unui copil?
Sunt total de acord cu tine! Și pe lângă toate astea,avortul este și un foarte mare păcat.Foarte rău că este aprobat în țările europene,și nu numai.Asta arată câtă conștiință morală există.
ReplyDeleteDin pacate tind sa cred ca lumea din ziua de azi nu mai are constiinta...sau moralitate, totul se rezuma la o libertate prea mare.
DeletePai, stii cum se zice...copiii ne aleg pe noi atunci cand vin pe lume si nu invers. Noi suntem aici doar sa ii primim si sa ii indrumam.
ReplyDeleteE un mod frumos de a vedea lucrurile.
DeleteScumpa mea, cred ca toti sunt de o parere cu tine, insa aceasta e situatia :((( nu pot sa cred ca inca lumea mai apeleaza la divort, nu pot sa cred asta si gata!
ReplyDeleteDa..divortul e urat...dar eu nu vorbisem despre divort...
DeleteNu am putut înțelege niciodată de ce uciderea unui copil nenăscut este acceptabilă în societatea de azi. Nu este și el un suflet? Încă de la concepere are în el toate trăsăturile unei ființe umane...
ReplyDeleteTrist... mă întreb cum ar fi arătat astăzi lumea dacă ar fi trăit toți copiii avortați...
Buna intrebare...
DeleteE un subiect sensibil.E o crima, asa e, insa consider o crima mai mare sa il faci si sa il dai apoi la casa de copii sau sa il arunci la gunoi, cum se practica. Multe femei care avorteaza, o fac pentru ca se gandesc la factorul material, si poate fara sa vrea au ramas insarcinate, se mai intampla. Eu nu am facut asta niciodata si sper sa nu o fac vreodata.
ReplyDeleteNu pot fi de acord...pentru ca si daca il abandonezi tot ii dai o sansa la viata, dar cand faci avort ii tai din start totul...
DeleteEu nu incerc sa le caut nici vina dar nici scuze...
Avortul e un subiect controversat, dar daca te gandesti la familiile care nu isi pot permite un copil pentru ca nu au cum sa il creasca, sa il hraneasca sau sa il trimita la scoala, atunci de ce ar trebui sa fie chinuit. Nu spun ca avortul e cea mai morala solutie, e un lucru crud, insa ar fi mai bine pentru ei sa moara de foame?
ReplyDeleteIti apreciez parerea si sper sa nu te superi.
Sa fie viata un chin mai mare decat moartea? Viata e un dar pe care il da Dumnezeu, daca copilul se naste intr-o familie cu lipsuri este tot pentru ca Dumnezeu permite acest lucru. Daca Dumnezeu ingrijeste pana si de animale si pasari oare nu poate El sa aiba grija si de noi?
DeleteTocmai ca uneori lipsurile si viata grea de aici de jos ne sunt menite, pentru a ne putea modela. Nu cred ca oamenii sunt cei care ar trebui sa decida daca o viata trebuia data sau luata.
Nu ma supar, e parerea ta, dar nu pot fi de acord cu ea...
Ai atins un subiect sensibil aici pentru toată lumea.
ReplyDeleteDa, avortul este o crimă. Şi pentru crime, în general, nu există scuze. Eu cred că atunci când un copil este conceput şi, mai apoi, se naşte, el nu este lipsit de daruri şi de binecuvântări. Nu vine cu mâinile goale. Deseori, întâlnim copiii veniţi pe lume, nu ca să îi învăţăm noi cum să trăiască, ci să ne înveţe ei pe noi adevărate lecţii de viaţă.
Numărul mare al avorturile este şi din cauză că oamenii nu vor să-şi mai asume responsabilitatea căsătoriei, în primul rând. Apoi cea a unui copil.
Da...probabil ca si din cauza asta...Nu stiu, eu am ajuns la concluzia ca oamenii sunt din ce in ce mai rau...nu mai au nici respect, nici onoare , nici nimic...trist.
Delete