Cineva spunea : " Imi plac zilele cand sunt singura pentru ca ele ma apropie de Tine!" Am dat de aceste versuri notate candva de mine in carnetelul cu idei si citate din diferite carti sau chiar de pe net.Insa in momentul in care am citit aceste versuri, ceva m-a facut sa ma opresc din lunga mea calatorie.Incotro ma duc? Oare chiar imi plac mie zilele cand ma simt singura, oare intr-adevar acele zile ma apropie de Tine, si de iubirea Ta, Doamne? Mi se pare ca am cam luat-o pe aratura, mi se pare ca am cam pierdut controlul si m-am zibit direct intr-un sant.Am uitat, cum am putut sa uit ca esti aici si ca ma vezi? Cum am putut sa uit nemarginita Ta putere?
M-am departat, am fugit si m-am ascuns de Tine, am crezut ca poate Tu vei sta nepasator dar nu a fost asa.Ai venit din nou si ai inceput sa-mi vorbesti, m-ai privit si mi-ai spus ca inca ma astepti si ca esti gata sa imi dai o noua sansa.Mi-ai spus ca esti aici, si ca ma iubesti si ca vrei sa imi iei durerea ce o port zi de zi in suflet, si ca vrei si pentru mine sa lucrezi.Mi-ai spus din nou ca trebuie doar sa astept si sa ma rog in tacere...
Straine ce astazi te-ai oprit pe blogul meu, poate sa arunci doar o privire, nu uita ca Dumnezeu priveste si catre tine!Si chiar daca tu poate negi existenta Lui, si chiar daca poate tu crezi ca nu ai nevoie de El, El te asteapta si pe tine, El inca bate la usa inimii tale.Nu astepta sa fii pe un pat de moarte ca sa vorbesti cu El, nu astepta, cauta-L acum cat inca se mai poate, cauta-L din toata inima si El se va lasa gasit.Cum sa il cauti?Incepe prin a te ruga, rugaciunea este cheia ce deschide usa ce te duce la El!
De multe ori singuratatea ne apropie de Dumnezeu, atunci cand dorim din toata inima sa-L cautam pe El. Vrajmasul sufletelor noastre este foarte siret si incearca sa ne ispiteasca mai ales cand suntem in singuratate. Deci, trebuie sa veghem tot timpul!
ReplyDeleteÎncerc de multa vreme sa combat cumva insomniile bizare pe care le am fara sa stiu de ce. De fapt, nu sunt insomnii, ci mai degraba evadari nocturne din spatiul propriului subconstient. Ma trezesc uneori noaptea, bântui prin casa în cautarea unui pahar cu apa si nu mai pot sa adorm. Uneori e enervant...
ReplyDeleteNu am nevoie de nimeni... ramin singura... Poate ca chiar de asta aveam nevoie? Sau poate asta dorim? INsa numai in singuratate iti amintesti ca de EL!!!
e chiar induiosator ce ai scris aici :)
ReplyDelete