Bună dimineaţa timp,

-Bună dimineaţa străine, vei trece şi azi la fel pe lângă mine?
Fără să mă bagi în seamă, fără să mă vezi?
Măcar astăzi stai cu mine. Hai timpule să ne împrietenim. Eu îţi voi spune cât de mare nevoie am de tine iar tu-mi vei povesti istorioarele ce le-ai auzit de pe la alţii, că doar eşti bătrân şi mare.
-Eu, zice timpul, nu am cum să mă opresc nici măcar o secundă din drumul meu.Toată ziua călătoresc şi nu mă satur să  privesc minunăţiile din jur. Aş vrea totuşi să mai iau o pauză din când în când să le spun oamenilor să mă preţuiască mai mult, dar vezi tu, datoria mea e să tot trec.Şi mai apoi nu-i minunat să vezi copacii înflorind, înverzind , îngălbenind şi apoi murind? 
Nu-i minunat să vezi cum toate renasc de fiecare dată mai noi şi mai pline de viaţă iar apoi se pierd într-un somn adânc?
Bună dimineaţa îmi zici? 
La mine nu e timp de aşa ceva, eu cutremur toată lumea şi nu am timp nici de o cafea.
-Străine, te rog, nu-mi zi poveşti din astea, că nu de ele vreau eu să aud.
Atât doresc, te rog opreşte ceasul, nu vezi că ticăie prea mult?