Imi dau seama ca viata este atat de aproape de mine si totusi atat de departe incat ma cuprinde teama. Si nu stiu daca ar trebui sa fug sau doar sa tac si sa nu fac nimic. Mereu ni se spune sa pretuim timpul, dar chiar poate fi el pretuit?
De fapt, deschizi ochii pentru prima oara si atunci incepe totul, mai departe te tot duci, treci prin timp, prin iubire, prin teama, prin speranta, prin toate sentimentele posibile si unde ajungi? Nicaieri, esti acelasi, poate putin mai schimbat dar tot acelasi.
Acelasi tu, aceeasi viata , aceleasi persoane care vin si pleaca, dar nu se mai intorc. Sau poate se intorc dar ca straini. Acelasi zambet ascuns, aceleasi lacrimi, aceleasi vise, aceleasi temeri, aceleasi dezamagiri...
Dar, si maine e o noua zi, deci o vom lua de la capat.
Si pana la urma unde ajungem?
De fapt, deschizi ochii pentru prima oara si atunci incepe totul, mai departe te tot duci, treci prin timp, prin iubire, prin teama, prin speranta, prin toate sentimentele posibile si unde ajungi? Nicaieri, esti acelasi, poate putin mai schimbat dar tot acelasi.
Acelasi tu, aceeasi viata , aceleasi persoane care vin si pleaca, dar nu se mai intorc. Sau poate se intorc dar ca straini. Acelasi zambet ascuns, aceleasi lacrimi, aceleasi vise, aceleasi temeri, aceleasi dezamagiri...
Dar, si maine e o noua zi, deci o vom lua de la capat.
Si pana la urma unde ajungem?
ajungem sa murim asta e finalul in viata asta, fiecare zi e un pas spre moarte. cu siguranta toti ajungem sa murim. imagineazati ca mergi pe un drum suspendat prin nori si la un moment dat dai in fata de un zid e capatul drumului. ce faci?
ReplyDeletecred ca primul lucru pe care il faci e sa te uiti inapoi, si ce vezi?... e drumul pe care ai mers, e viata ta, esti tu si drumul tau.
iti place ce vezi?
eu sunt bine... dar cred ca asta o sa-ti descopere cum sunt :)) http://dinviatagandurilormele.blogspot.com/2011/10/ma-urmareste-gandul-de-scrie-o-carte.html
ReplyDeletedin cauza rutinei ajungem unde ajungem ...
ReplyDeletestii.. viata nu iti pune intrebari dar te lasa cu ele uneori nu-ti ofera prea multe dar in shimb iti lasa multe... din orice putem sa invatam ceva doar sa privim dincolo de circumstantele in care ne aflam. noi alegem ce vrem sa fim fiecare pas pe care il fac este o alegere pot sa alerg spre viata sau pot sta, noi trebuie sa renuntam la confort si sa luptam pentru ceea ce este cu adevarat important
ReplyDeleteFlorin,
ReplyDeleteasa este, cred ca sunt si bune si rele daca stu sa ma uit inapoi, dar nu prea vreau sa o fac.
Adda,
da corect!
Calator spre infinit,
se poate...
Astazi,dupa ce am asistat la conducerea pe ultimul drum al unei persoane dragi mi-am dat seama ca viata este atat de scurta,si ca are multe ''surprize''ascunse pentru noi...si cat atunci cand nu ne asteptam ne incanta sau ne intristeaza cu cate una...
ReplyDeleteAstazi imi e frica pentru viata mea.
Citez din mine:)) : "... îngerii cântă zi de zi, fericirea de a trăi
ReplyDeleteȘi suferă acut plecarea-ndelungat-a celor vii,
Moartea, un proces neînțeles... în finele vieții ! "
Oamenii se tem de ce nu inteleg, daca nu ai incercat ceva nu poti spune cum e, sunt oameni care au fost in moarte clinica si si-au revenit si au declarat ca o senzatie mai placuta nu ti-o ofera nici drogurile !
Frumos...in cateva cuvinte ,dar ai spus multe...viata este ceea ce ni se intampla zi de zi, cu bune si rele, uneori prea scurta, rareori plina toata, dar este ...
ReplyDelete..unii aleg sa mearga numai pe drumul fara pic de praf, atenti la hainele ce le poatra...altii, aleg drumurile pline cu detoate, bucurandu-se de fiecare denivelare, de fiecare particica neregulata..pentru ca pana la urma, pe poarta vei intra dezbracat, asa cum te-ai nascut...si? cu ce te alegi ?
ReplyDeleteda fapt, iti pui intrebari despre sensul vietii. drumul spre Dumnezeu este intotdeauna anevoios.
ReplyDeleteAlissu,
ReplyDeletede ceva vreme si mie mi-e frica, si am in cap doar cuvantul asta, viata...
Ioanide,
multumesc pentru aceste ganduri, cred ca ai dreptate...
Gabriella,
asa este, poate chiar o enigma.
Ganguritu,
nu stiu cu ce te alegi, daca ii faci fericiti pe cei din jur atunci cred ca lasi ceva frumos in urma ta.
lacrima.lac,
da, drumul spre El este plin de necazuri.multumesc pentru vizita!
Mai copilă !
ReplyDeleteAs vrea din suflet sa fii putin mai optimista !
Lasa blazarea si pesimismul pentru cei de varsta a 5-a ! Iti inteleg sensibilitatea si temerile ...poate justificate ! Dar voi, tineri cum sunteti , ar fi bine sa fiti mai optimisti !!!
:D:D:D :)
ReplyDeleteasa ar trebui, dar si cei tineri pot cadea oricand.
multumesc pentru aceste cuvinte!>:D<
Sa aveti grija de sufletul vostru si sa nu cadeti prea usor ! Viata e plina de pericole si de neprevazut . Priviti-o cu curaj !
ReplyDeleteOdata si Odata vom ajunge la Dumnezeu!
ReplyDeleteasa este...
ReplyDelete:)