Plouă în acorduri de tăceri, plouă cu melancolie, plouă cu gânduri şi nimic mai mult.E-o zi ca oricare alta dar totuşi e o zi pustie.Plouă cu lacrimi, plouă cu zâmbete, plouă în armonie.
Timpul trece încet pe lângă noi şi în acorduri de pian se stinge o melodie. E ultima clapă, e ultima strigare, azi suflete, vei deschide usa inimii tale?
Filmuleţul spune mai multe...
Superb
ReplyDeleteMinunat..
ReplyDeletefrumos:X app:D dragut antetul:D:X
ReplyDeleteAşa e. TImpul trebuie preţuit, încă de acum din tinereţe, ca să nu regretăm şa bătrâneţe. :)
ReplyDeleteExcelent! :)
ReplyDeleteFiecare moment are însemnătatea sa, fie că este vopsit în culori vesele, fie în culori nude. Frumos spus ^_^
ReplyDeletecred ca in acest context cea mai mare binecuvantare pe care o da Dumnezeu e rabdarea Lui
ReplyDelete...am ramas pe ganduri. odata trecut, timpul ramas nu mai e acelasi. "fa-le pe toate la timpul lor" nu e doar o vorba-n vant...
ReplyDeleteTimp- vreau să îmi fi prieten...
ReplyDeleteCandva am scris la scoala o compunere la liber , despre tacere .Iti voi scrie intre ghilimele ceea ce am scris atunci .
ReplyDelete,,Raman fara cuvinte la acordurile timpului care ma insotesc .Le inghit si devin mut pentru clipe nepretuite si nu stiu cum sa reactionez. [...] Exista oare persoana care sa vorbeasca atat de frumos despre timp ? Sincer , imi calauzesc gandul spre a crede ca exista o nuanta de frumusete in a incerca sa definesti un timp ."
Am gasit aceste randuri prin caiete prafuite de trecerea timpului , ceea ce eu compusesem la acea vreme era mai lung , dar doar atat am mai gasit .Probabil mi s-a rupt mai demult o pagina din caiet .
La intrebarea pe care mi-am pus-o acum cativa ani si pe care o gasesti in citat : ,,Exista oare persoana care sa vorbeasca atat de frumos despre timp ?" azi i-am gasit raspunsul .Mi-a placut enorm acest articol.Te felicit si iti multumesc pentru aceste randuri .
Frumos :D
ReplyDeleteimi place filmuletul
ReplyDeleteSper sa fie deschisa curand acea usa...superb clipul,superbe cuvinte!
ReplyDeletemultumesc. m-ai impresionat tare....cu multe lucruri am ramas si eu datoare. da-ne Doamne timp! te imbratisez cu drag :)
ReplyDeletetimpul, cel mai bun prieten dar si cel mai de temut dusman... trebuie sa invatam cum sa ne purtam cu el,cum sa-l pacalim uneori, sa-l iubim... e cea mai frumoasa relatie om-timp, care dureaza si dupa ce se debaraseaza de noi...
ReplyDeletetare multa emotie aici la tine! zi faina sa ai:)
ReplyDeleteeu incerc pe cat posibil sa pretuiesc orice moment !
ReplyDeleteFoarte frumos ^^
ReplyDeleteFrumos , ce pot spune !
ReplyDeleteM-am intristat :o3
ReplyDeleteTimpul are rabdare cu noi..Nu avem noi rabdare cu el!
ReplyDeleteDupa un anumit timp, omul invata sa perceapa diferenta subtila intre a sustine o mana si a inlantui
ReplyDeleteun suflet, si invata ca amorul nu inseamna a te culca cu cineva si ca a avea pe cineva alaturi nu e sinonim cu starea de siguranta, si asa, omul incepe sa invete...ca saruturile nu sunt contracte si cadourile nu sunt promisiuni, si asa omul incepe sa-si accepte caderile cu capul sus si ochii larg deschisi, si invata sa-si construiasca toate drumurile bazate in astazi si acum, pentru ca terenul lui "maine" este prea nesigur pentru a face planuri ... si viitorul are mai mereu o multime de variante care se opresc insa la jumatate drumului.Si dupa un timp, omul invata ca daca e prea mult, pana si caldura cea datatoare de viata a soarelui,arde si calcineaza. Asa ca incepe sa-si planteze propria gradina si-si impodobeste propriul suflet, in loc sa mai astepte ca altcineva sa-i aduca flori, si invata ca intradevar poate suporta, ca intradevar are forta, ca intradevar e valoros, si omul invata si invata ... si cu fiecare zi invata.